Cancerul pulmonar provoacă mai multe decese decât cancerul de sân, colon și cancerul de prostată la un loc în întreaga lume. Concret, la fiecare 18 secunde, undeva în lume, o persoană moare de cancer pulmonar. Nici noi nu stăm prea bine la acest capitol. De la începutul anului, la Institutul Regional de Oncologie din Iași au fost diagnosticate 305 noi cazuri de cancer bronhopulmonar. Asta în condițiile în care la această unitate medicală sunt deja în evidențe 1.031 de cazuri.
Specialiștii spun că această formă de cancer, cancerul pulmonar, se traduce prin creșterea necontrolată a unor celule anormale la nivelul plămânilor. Pe măsură ce cresc, aceste celule pot deveni mai mari și pot interfera cu funcționarea normală a plămânilor, se pot extinde în alte regiuni ale corpului, precum plămânul opus, ganglionii limfatici, oasele, ficatul. “Fumatul este una din cauzele apariţiei cancerului pulmonar, dar în jur de 30% din pacienţii cu cancer pulmonar sunt nefumători. E foarte greu de spus care e triggerul care poate declanşa cancerul pulmonar. Poate fi şi poluarea un factor. De când se fac mutaţiile genetice am constatat că 30 la sută sunt pacienţi nefumători. Ce anume determină mutaţia genetică eu cred că mai trebuie studiat. Am avut pacienţi femei de 29 -30 ani, măicuţe care nu stau în mediu toxic, nici de fumat nu fumează si totuşi au cancer pulmonar”, spune Mădălina Berlea, medic în cadrul Institutului Regional de Oncologie.
Pacienții sunt diagnosticați în faza finală
Cu toate că se depun constant eforturi pentru informarea tuturor persoanelor cu privire la factorii de risc și importanța renunțării la fumat, în special în rândul bărbaților, cancerul pulmonar continuă să fie o problemă majoră de sănătate în întreaga lume. Din nefericire, spun medicii, boala începe să se manifeste când deja este într-un stadiu avansat, astfel încât tratamentul curativ nu este posibil în aproximativ 90% din cazuri. “În prezent, mai mult de jumătate din cazurile de cancer pulmonar nou diagnosticate sunt în stadiul patru, adică sunt în stadii avansate. Asta se întâmplă din cauza mai multor factori. În primul rând este o localizare care nu prea are o simptomatologie specifică. Pacientul nu prea este alertat despre ceea ce se întâmplă cu el. În afară de asta, majoritatea cazurilor sunt descoperite întâmplător cu ocazia altor investigaţii, controale preoperatorii, şi aşa mai departe”, spune dr Mădălina Berlea.
Vârsta medie a unui pacient diagnosticat cu cancer pulmonar este de 60 – 70 de ani. Mai puțin de 2% din pacienți sunt însă mai tineri decât vârsta de 45 de ani. “În afară de stabilirea diagnosticului foarte importantă este perioada, din momentul adresării pacientului la medic şi până la obţinerea diagnosticului. După ce diagnosticul este pus, lucrurile se desfăşoară într-o fază previzibilă. Pacientul începe tratamentul, tratamentul este foarte bun, nu sunt motive de îngrijorări majore”, spune dr Berlea.
Rată de supraviețuire redusă
Specialiștii spun că dintre toate cancerele, cancerul pulmonar are cea mai mică rată de supraviețuire la cinci ani după diagnosticare. Conform statisticilor Lung Cancer Alliance, rata de supraviețuire la cinci ani în cancerul pulmonar este de 17%, adică 17 din 100 persoane vor mai fi in viață după cici ani de la momentul diagnosticării. “Aproximativ 25 la sută din pacienţii diagnosticaţi de noi nu provin din Iaşi, provin din Moldova. Mi-a fost mai uşor să detectez de ce vin aşa târziu la noi. Un motiv este cel al faptului că boala are manifestări puţine. Din nefericire acestea sunt nespecifice şi sunt confundate cu o infecţie de tract respirator. În plus, mulţi dintre pacienţi îşi găsesc singuri explicaţii. Spre exemplu, „tuşesc pentru că” sau “mă doarele spatele pentru că am reumatism”. Acesta este un alt element care întârzie adresarea la medic. După ce ajunge la medicul de familie iarăşi am sesizat un lucru, respectiv, reticienţa medicilor de familie în a recomanda pacienţilor să efectueze radiografii toracice. Li se recomandă tratament cu un antibiotic, este trimis acasă o săptămână – două, dacă nu merge tratamentul pacientul revine la medicul de familie, schimbă antibioticul, urmează iarăşi o săptămână de tratament acasă. Radiografia toracică nu îţi pune diagnosticul de cancer dar îţi arată o modificare, îţi ridică suspiciunea.
Radiografia este o investigaţie foarte ieftină. Costă doar 50 de lei o radiografie de torace. Dacă există suspiciuni, trebuie făcute alte investigaţii imagistice, precum Computerul Tomograf. De 20 de ani de când sunt medic specialist am constatat că nu există specialişti în endoscopie. Dintre colegii mei mai suntem vreo trei care avem competenţe. Acum înţeleg că se face la rezidenţiat această investigaţie. Dar observ dezinteresul din ce în ce mai mare al colegilor mai tineri, medici rezidenţi, pentru astfel de investigaţii. De aceea sunt puţini endoscopişti în Moldova. În plus, în multe centre nu există aparatura adecvată pentru a face această investigaţie. Nu în ultimul rând, chiar presupunând că pneumologul reuşeşte să facă o bronoscopie cu biopsie, laboratorul de anatomie patologică nu reuşete să dea un diagnostic în timp util. De exemplu, la Bacău timpul de aşteptare este de o lună-două pentru a obţine rezultatele la biopsie. După ce a reuşit să treacă de celelalte etape de întârziere – medic de familie, CT, biopsie.
La CT există iar o întârziere foarte mare. Surprinzător, este mai mare în Iaşi decât în Paşcani sau Rădăuţi. Acolo durează o săptămână pentru a programa un CT compensat de Casa de Asigurări, pe când în Iaşi, cu excepţia institutului, unde timpul maxim de aşteptare este de 2-3 săptămâni, în afara spitalului pacientul trebuie să aştepte între 6 şi 12 luni pentru a face un examen computer tomograf”, spune dr Mădălina Berlea.
Poate fi tratat
Cu toate astea, dacă este depistat înainte de a ajunge în stadiul III, cancerul pulmonar poate fi tratat cu succes. Iar dacă este diagnosticat precoce și se administrează un tratament în termen optim, pacienții au șansa să ducă o viață lungă. “Problema e însă până la diagnostic. Sunt foarte mulţi factori implicaţi în diagnosticare. De la simptomatologia săracă a bolii cumulată cu neglijenţa pacienţilor care îşi găsesc diverse explicaţii pentru simptome şi se adresează târziu medicului de familie. Şi în medicina primară sunt o serie de dificultăţi în recomanda pacientului să facă o investigaţie imagistică, respectiv, o radiografie de torace, continuăm cu accesibilitatea de înaltă performanţă precum Computerul Tomograf, care nu sunt accesibile în teritoriu. Adresarea la un serviciu de pneumologie reprezintă şi ea o problemă pentru că sunt puţine centre care au posibilitatea tehnică şi din punct de vedere al pregătirii medicilor pentru efectuarea unei biopsii. Uite aşa timpul se adună şi se întârzie diagnosticarea pacientului, bineînţeles cu un impact negativ asupra stării acestuia, cam un sfert dintre pacienţi sesizând că de când s-a adresat medicului şi până a început un tratament a trecut mult timp”, spune dr Mădălina Berlea.
De aceea este foarte importantă echipa multidisciplinară. “Pacientul are un diagnostic, nu ştie ce să facă mai departe. În acest caz ar trebui să se adreseze unui oncolog, medic care în funcţie de relaţiile pe care le are ia legătura cu radioterapeutul şi chirurgul. În cazul echipei pluridisciplinare ne adunăm cu toţii, discutăm cazul, planificăm ce este de făcut, stabilim o schemă de tratament şi nişte programări”, încheie dr Berlea.
