Eugen Luchianiuc este de câțiva ani cu soția și cele două fiice în Tallinn, Estonia. Acolo fetele lui frecventează o grădiniță municipală pentru care achită lunar 66 de euro pentru fiecare. Chiar cu o săptămână înainte de publicarea rezultatelor testelor PISA, Eugen a vizitat câteva instituții de învățământ dintr-o suburbie a orașului Tallinn. Acesta a putut vedea o grădiniță-model, o școală gimnazială din Peetri și o școală profesională estoniană din regiunea Harju.
Eugen ne povestește că în Estonia toți cei care predau în instituțiile de învățământ sunt profesori. De la instituțiile preșcolare și până termină școala, copiilor le predau profesori și nu există diferențierea între educator, învățător de clase primare sau profesori de gimnaziu și liceu. Ceea ce l-a mirat în discuția cu unul dintre directorii instituțiilor de învățământ este că verificări sau inspecții școlare aproape că nu există. Managerul i-a povestit că în cei cinci ani de zile de când deține funcția de director la școala profesională din regiunea Harju acesta nu a avut nicio inspecție. Și asta pentru că la ei nu contează verificările, ci calitatea studiilor. Totodată, Eugen Luchianiuc spune că Estonia a investit foarte mult în dotările din grădinițe și școli. Rechizite, caiete, carioci, plastilină, hârtie colorată și tot restul consumabilelor necesare pentru ateliere sau orele de recreere sunt asigurate de către grădiniță, fără a fi cumpărate de părinți.
”În toate grădinițele, condițiile de bază sunt la fel. Unele mici diferențe țin de accesul direct din grupe în curtea grădiniței. Aici părinții și copiii sunt văzuți de învățătorii din grădiniță ca un aluat pe care trebuie să-l educi. Fiecare autoritate locală din Estonia decide cât din cheltuielile învățământului preșcolar este achitat din bugetul local și care este contribuția lunară a părinților. De exemplu, în Tallinn noi achităm doar plata pentru grădiniță care reprezintă 66 de euro lunar. De doi ani de zile pentru mesele copiilor achită municipalitatea din Tallinn din bugetul local. Aceasta reprezintă 38 de euro pe lună pentru fiecare copil dintr-o instituție preșcolară. Dar eu am vizitat o grădiniță model dintr-o suburbie a Tallinnului, unde există o taxă pentru grădiniță achitată de părinți, dar și o taxă de 1.90 euro pe zi pe care o achită părinții pentru hrană”, povestește Eugen.
Copiii fac periodic excursii în afara grădiniței și chiar în afara orașului, însă toate sunt gratuite, chiar dacă este închiriat autobuz special pentru aceste deplasări. Totuși, dacă părinții își doresc ca cei mici să frecventeze teatrul sau alte activități extra-școlare, atunci ei vor achita niște taxe suplimentare care sunt anunțate la început de semestru.
Salariul minim al unui profesor în Estonia este de 1250 de euro lunar
Sistemul învățământului școlar în Estonia este împărțit în ciclul primar I-IV, ciclul gimnazial V-IX și ciclul liceal sau școala profesională X-XII. Înscrierea începe în martie și se face online la instituțiile de învățământ municipale, fără a susține examene. Părinții au posibilitatea să aleagă trei școli din listă care sunt mai apropiate de zona în care locuiesc, iar până la 1 octombrie vor primi un răspuns la ce școală a fost admis.
Salariul minim al unui profesor în Estonia este de 1250 de euro pe lună. La acest salariu se pot adăuga 200 de euro pentru orele de dirigenție sau alte proiecte suplimentare făcute. Mai mult, municipalitățile pot oferi un bonus profesorilor la salariu pentru a-i menține în sistemul de învățământ. Eugen spune însă că estonienii consideră salariul profesorilor mic, iar după câțiva ani aceștia pot fi cooptați de firme pentru salarii care depășesc 3000 de euro pe lună și aceștia părăsesc sistemul de învățământ.
Dotările din școala primară pentru elevi impresionează enorm. Chiar dacă mai există manualele clasice, la ore elevii utilizează cel mai des tabletele pe care le au asigurate gratuit.
”Digitalizarea este la ordinea zilei în școli. Toți copiii au tablete în timpul orelor. Profesorii scriu la tabla digitală care este aproape peste tot în școlile estoniene, dar și soft-uri educative care le permit să le predea interactiv temele. Totodată, oricine trece pe holul unei școli poate vedea ce se întâmplă în clase, iar profesorul poate vedea. Acestea au lângă ușă un geam mare prin care se vede tot ce face profesorul alături de elevi fără a trebui să intri în clasă”, ne spune Eugen Luchianiuc.
Note pentru ciclul primar aproape că nu mai există. Examenele s-au transformat în lucrări de control care sunt mai mult pentru propria verificare a cunoștinţelor. Totodată, există în toate școlile registrul electronic, unde părinții pot vedea reușita școlară a copiilor și notările făcute de profesori. Aici sunt păstrate toate rezultatele elevului începând din clasa V-a până în clasa XII-a. Părinții mai au acces la reușita comună a clasei, însă nu și a unui alt elev. Școlile consideră notele unui elev ca fiind date private și le protejează. Părinții pot vedea în dinamică la ce nivel este copilul în clasă, este primul sau este al zecelea. Sau pot vedea dinamica clasei, a școlii prin comparație cu alte instituții de învățământ.
Examene sunt foarte puține, dar în mare parte, trecerea dintr-un ciclu în altul se face în baza unor note date la finalul fiecărui an școlar, iar începând cu clasa a IX-a elevii au note semestriale.
”A existat o tentativă de a introduce niște examene de stat pentru elevii din clasa a IX-a, însă toți au fost împotrivă, principalul argument fiind că elevii și așa sunt notați și n-ar mai fi necesară o altă examinare.”
Estonienii aleg în general școala ca să fie cât mai aproape de casă.
”Estonienii spun că educația peste tot e la fel. Copiii vor primi educație în orice școală pe care o vor frecventa”, ne explică Eugen Luchianiuc situația.
Totuși, după anunțarea rezultatelor testelor PISA, estonienii nu s-au bucurat mult. Sigur, i-a mulțumit că i-au întrecut pe finlandezi, dar și-au pus repede întrebarea cum se vor menține pe acest loc fruntaș, mai ales că ei recunosc că au mulți profesori care îmbătrânesc, dar și salarii în sistemul de învățământ care nu sunt mereu competitive cu cele din alte domenii ale economiei.