O propunere legislativă pentru prevenirea şi combaterea „antiţigănismului” a trecut tacit luni de Senat, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare în prima cameră sesizată. Consiliul Legislativ a atras atenția, în avizul favorabil emis, că „antițigănismul” este definit, în proiect, similar cu antisemitismul, care are la bază realități istorice specifice, clar determinate.
Conform proiectului, „prin antiţigănism se înţelege atât percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani”.
Consiliul Legislativ a mai precizat că prevederi din proiect dublează reglementări din Ordonanța de urgență a Guvemului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar,
rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Consiliul Economic și Social a dat un aviz negativ, apreciind că „măsurile propuse în cadrul inițiativei legislative creează o situație de discriminare pozitivă”, că se ajunge la suprareglementare, fiind în vigoare OUG 31/2002 și că nu este dezirabil ca în cuprinsul unei legi să fie folosiți termeni peiorativi.
Comisiile juridică și pentru drepturile omului din Senat au adoptat un raport comun de respingere a inițiativei legislative.
Proiectul este iniţiat de parlamentari ai minorităţilor naţionale, dar și de la PSD, UDMR, ALDE, PMP. Și Nicușor Dan se află între inițiatori.
Proiectul prevede pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului de materiale din aceeaşi categorie sau iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup.
Nu constituie infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public, prevede proiectul.
Totodată, nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele menţionate, dacă denunţă autorităţilor existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.
Prin organizaţie cu caracter antiţigănist se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.
Sunt considerate simboluri antiţigăniste drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.
În categoria materialelor antiţigăniste intră imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.
Legea este organică, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
