Ce e predictibil si efect de moment in sondajul IMAS (la comanda Europa FM) e ascensiunea PNL, cotat acum cu 45 de procente, dublandu-si astfel scorul de anul trecut (22%, la inceputul lui 2018, tot IMAS). E un efect firesc si coroborat al victoriei de la prezidentiale si al preluarii guvernarii cu un narativ bine receptat al urgentei si al curatarii si refacerii tarii, post-PSD.
In plus, chiar daca unele indecizii, amanari si tentatii de a prezerva status quo-ul ale Cabinetului Orban alimenteaza scepticismul electoratului, deciziile mari luate – cum este aceea a desfiintarii Institutului Revolutiei, patronat la Iliescu si Voican Voiculescu, o reparatie istorica majora a ultimelor trei decenii postcomuniste – si tonul pozitiv si incurajator al institutiilor europene, varf de lance al opozitiei la regimul abuziv si denaturat instaurat anii trecuti de PSD, plaseaza Partidul National Liberal intr-o zona de asteptari indeplinite, sau macar neinselate, ale electoratului.
Oamenii asteapta constructie, iar politic acest deziderat al constructiei este livrat prin decizii luate ferm si comunicate de indata. Iar asta Guvernul condus de Ludovic Orban transmite.
Exact pe dos a fost perceputa Uniunea Salvati Romania (USR), care a coborat la 11 procente in decembrie, dupa ce depasise 20 de procente la europarlamentare – un aspect ale carui tuse groase nu au fost previzibile. Una e o scadere de trei procente, pe fondul inactiunii si al dezinteresului politic din decembrie, luna in care accentul e mutat pe viata personala, si alta e o scadere la jumatate, chiar tinand cont de valul de revolta din mai, care a adus acel scor foarte mare USR-ului.
Prin simpatie, scade si PLUS, un scor destul de dramatic inregistrat de IMAS, la sub cinci procente (3,5%).
Indecizia intrarii la guvernare – desi problema nu s-a pus niciodata in acesti termeni transanti, dar USR nu a avut o comunicare clara si responsabila in aceasta chestiune – se reflecta in scaderea optiunilor de vot pentru USR, formatiune care pierde treptat tocmai capacitatea de a fi depozitarul alternativei la main stream-ul partinic care a condus Romania din 1990 incoace. USR a facut o opozitie de prim-plan la PSD in ultimii ani, si-a demonstrat asadar puterea de a demola un regim abuziv, dar nu a reusit sa propuna si sa convinga un proiect de constructie post-PSD.
In acelasi registru al indeciziei si incapacitatii de a transa, printr-o decizie ferma si anuntata ca atare electoratului, se situeaza si mentinerea staus quo-ului din USR, dupa esecul mai mare decat si-l permitea la prezidentiale. Dan Barna a ramas presedintele partidului, in urma unui vot electronic in care oamenii din partid au fost intrebati daca il mai vor in fruntea formatiunii. Problema nu este in mod esential aceea a mentinerii functiei de conducere de catre Dan Barna, cat a procesului prin care au aratat electoratului ca isi asuma si repara erorile care au dus la ratarea intrarii in turul doi, cand adversar a fost Viorica Dancila.
In ceea ce priveste PLUS, de vreme ce partidul lui Dacian Ciolos nu s-a vazut practic la prezidentiale, unde candidatul comun a avut mai degraba o campanie de imagine personala, decat una de comunicare a avantajului incontestabil de a fi facut o alianta viabila, scaderea intra la aspectele predictibile.
Mai mult, PLUS nu e perceput ca un partid intern, nefiind nici partid parlamentar si avand majoritatea liderilor de prim-plan plecati la Bruxelles, unde au mandate de europarlamentari.
PSD scade pana la 18%, dar nu e o scadere la fel de dramatica si de neexplicabila. Dinamica descendenta a PSD-ului e unul dintre aspectele predictibile, dar chiar si asa, partidul administrat astazi de o conducere colectiva, asa cum sunt semnate comunicatele de presa, este pe locul doi.
De remarcat ca dinamica e ascendenta, chiar daca nu sunt scoruri mari, si in cazul UDMR si PMP, adica actori politici care au adoptat acelasi narativ ca PNL – tara trebuie guvernata, chiar daca PSD a lasat-o intr-o stare proasta, iar majoritatea parlamentara e potrivnica.
