În context, liderul de sindicat a precizat că sindicatele din transporturi pregătesc o serie de amendamente pe care le vor aduce acestui proiect de act normativ, care, în forma actuală, va determina scoaterea de pe piaţă a companiilor româneşti.
„Lucrăm la ele (la amendamente – n. r.) ca să ne încadrăm în termenul de 10 zile să le depunem, pentru că în forma în care acest proiect a fost promovat de Autoritatea de Reformă Feroviară este un dezastru nu doar pentru CFR Călători, ci şi pentru celelalte cinci societăţi cu capital privat românesc. Vor fi spulberate. De fapt, HG pregăteşte terenul pentru multinaţionale, pentru multinaţionala DB-ului şi a OBB-ului pentru intrarea în România. Nu suntem de acord cu forma actuală. Vor fi afectate şi celelalte 5 societăţi cu capital românesc. Vor fi scoase de pe piaţă şi ele”, a declarat, pentru AGERPRES, Iulian Măntescu.
Potrivit acestuia, proiectul de HG, în forma actuală, va genera pierderi de peste 600 de milioane de lei în anul 2020 pentru CFR Călători.
„Afectează şi compania CFR Călători, pentru că până acum subvenţia acordată era pe doi indicatori: unul cantitativ şi unul calitativ, respectiv km-tren şi călători-km. Scoţând călători-km, au împărţit în două această subvenţie pe km-tren în 36%, care se dă pe trenurile InterRegio şi restul de 64% pe Regio. În cazul CFR Călători, din cele 48 de milioane 660 şi ceva de mii de tren-km, aproape 30 de milioane sunt InterRegio şi, atunci, subvenţia nu va asigura diferenţa dintre venituri şi costurile de operare şi va duce undeva la o pierdere de peste 600 de milioane de lei pentru anul 2020. ARF nu trebuia să intervină în zona comercială! Ei intervin în zona comercială, impunând un număr de călători. Dacă nu se realizează numărul de călători impus, atunci vin cu acele penalităţi – 3%, 6% sau dacă sunt mai mari de 30% cu cât nu realizează se penalizează compensaţia, se reduce din compensaţie, ceea ce este un dezastru pentru toţi cei şase operatori, nu doar pentru CFR Călători. Numai că CFR Călători va fi mai afectată, pentru că are un număr foarte mare de trenuri, cam undeva la 1.100 de trenuri care circulă în 24 de ore, astfel că la ei efectul va fi mult mai mare decât la ceilalţi cinci operatori. Aceştia fiind mai micuţi şi având un număr de tren-km şi trenuri mai puţine, sunt afectaţi mai puţin”, a explicat Măntescu.
Întrebat dacă ia în calcul un protest în cazul în care amendamentele nu vor fi acceptate, preşedintele FML a răspuns: „Nici nu mă gândesc să rămână la forma asta, pentru că atunci unde este interesul statului român?”.
„Noi vom depune amendamente şi nu suntem de acord cu această mizerie. Nici nu mă gândesc să rămână la forma asta, pentru că atunci unde este interesul statului român? Cele două firme care au făcut consultanţa şi au venit cu acest proiect, eu spun clar că în cazul lor este un conflict de interese. Şeful celor care au lucrat pe această consultanţă este un reprezentant şi angajat al DB. Deci, este un conflict major. Una dintre firme este spaniolă. Vreau să vă spun că în Spania nu există nicio firmă de transport de călători privată, nici cu capital spaniol, nici cu capital străin. Mai mult, ei şi-au securizat, şi-au derogat de la Regulamentul 1370 prin legislaţia naţională şi interzic apariţia de operatori privaţi pe piaţa spaniolă până în 2032, însă vin să ne facă reguli nouă în ţară, ceea ce este inadmisibil pentru noi, ca cetăţeni ai statului român!”, consideră Iulian Măntescu.
Acesta a subliniat că România mai are de liberalizat atribuirea secţiilor de circulaţie, cu termen până în decembrie 2023, deşi ARF ar fi putut cere o derogare pe 10 ani.
„Noi am liberalizat piaţa, mai avem de transpus Pachetul 4 Feroviar, mai avem de liberalizat doar atribuirea. Acum se face încredinţare directă tuturor celor care s-au autorizat şi au mers la Infrastructură şi şi-au luat trasee de circulaţie. Ei (ARF – n. r.) au încercat din decembrie 2018 să scoată la licitaţie inclusiv traseele. Eu, cu colegul Maxim Rodrigo (preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România – n. r.) ne-am opus, am ameninţat că oprim lucrul, că scoatem oamenii în stradă şi au cerut o derogare. Normal, derogarea trebuia să fie cerută pe 10 ani şi ne-au minţit că au cerut-o pe 10 ani şi de fapt ne-am trezit că derogarea a fost cerută numai pe 4 ani, aşa cum de altfel este şi termenul limită în Regulamentul 1370. Termenul limită de liberalizare a atribuirii secţiilor este în 2023 decembrie. Şi, atunci, ei au atribuit până la limita maximă a Regulamentului, dar puteau să ceară pe 10 ani. Mă refer la ARF, ei trebuiau să se ocupe cu această solicitare. Îi bănuim de alte interese”, a arătat sindicalistul.
El a atras atenţia că nicio companie naţională de transport feroviar de călători nu este rentabilă, însă guvernele respective fac infuzie de capital în aceste societăţi, iar eventualele pierderi sunt trecute la sfârşitul anului la datoria publică, pentru a nu genera penalităţi şi accesorii. De altfel, în cazul lor nu există penalităţi impuse pentru nerespectarea indicatorilor ca tren-km sau călători-km.
„La companiile de cale ferată străine subvenţia este undeva la peste 70%, la noi subvenţia este între 45-55%. De la an la an, subvenţia a fost mai mică. Printr-o HG, ca strategie a Ministerului Transporturilor, CFR Călători în 2018 trebuia să ajungă la 80 de milioane tren-km ca şi pachet social. Nu numai că nu au crescut pachetul social, dar l-au redus, pentru că s-a redus şi subvenţia, şi am ajuns ca, dacă în urmă cu trei ani aveam 60 de milioane tren-km, acum mai avem 48,661 milioane. În afară, nicio cale ferată nu este rentabilă, dar statele respective – Germania, Austria, Italia, Spania, Elveţia – fac infuzie de capital puternică, iar în cazul în care, la sfârşitul anului, societatea statului este pe pierdere, acea pierdere trece la datoria publică a statului şi le şterge datoria, ca să nu plece în anul următor cu datorie care să le creeze penalităţi şi accesorii, care să le nenorocească, aşa cum se întâmplă la noi cu CFR Marfă şi CFR Călători. Noi avem o politică proastă, în sensul că am acceptat toate mizeriile şi experimentele altora şi n-am făcut nimic în interesul statului român”, a precizat Măntescu.
