Conform INS, „indicele IPC[indicele prețurilor de consum] utilizează principiul național al consumului, urmărind cheltuielile de consum ale rezidenților, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara granițelor țării. IAPC [indicii armonizați ai prețurilor de consum] măsoară modificările produse în evoluția prețurilor și tarifelor aferente bunurilor și serviciilor care au survenit pe teritoriul României, respectiv consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul țării, indiferent de naționalitate, statut rezidențial sau social”. Pentru calcularea ponderilor, metodologia de calcul a inflației în România este armonizată cu metodologia utilizată de Eurostat, prin care se asigură compatibilitatea indicilor la nivel european.
Ce vedem: România conduce nu numai la capitolul ponderii cheltuielilor alocate coșului zilnic, o poziție în top pe care și-o menține de altfel, ci se numără printre primele și la cheltuielile pe băuturi alcoolice și tutun (pe poziția a șaptea la nivel european, cu 7,03%). Este aici o problemă de dezvoltare, dar și de venituri, România situându-se pe un palier cu țări precum Bulgaria, cu un nivel similar de dezvoltare. Ne clasăm însă mult către coada clasamentului la ceea ce am putea numi investiții, aici intrând mobilă, aparatură casnică, îmbrăcăminte și încălțăminte. Se remarcă faptul că România rămâne în continuare exportatoare de materie primă și importatoare de produse finite, ceea ce o pune într-o poziție dezavantajoasă. Ca produs finit însă, este izbitor faptul că românii alocă foarte mulți bani cumpărării de pâine, 4,41% – în timp ce media la nivelul Uniunii este de 1,11%. Cea mai apropiată țară de noi la acest capitol pare a fi Grecia, unde însă vorbim de numai 1,85%.
După alimentație, următoarea direcție importantă de cheltuieli din coșul mediu european privește întreținerea locuinței, apă, gaze, electricitate etc. Aici ne aflăm însă pe locul 24, dintr-un total de 27 de state ale UE. Pentru acestea românii alocă o parte modică din venituri, de puțin peste 9%, iar sub poziția noastră se situează Cipru, Portugalia și Malta. Prin urmare, în condițiile zilei de astăzi, românii îndreaptă o parte foarte mică spre condiții de viață mai bune, spre investiții pe termen mediu și lung în propria calitate a vieții. Cea mai mare parte a veniturilor se îndreaptă către nevoile curente. În Germania, spre exemplu, veniturile direcționate în această parte înseamnă peste 23%, în Franța peste 15%, iar, pentru a lua un exemplu mai apropiat, în Polonia se situează la mai mult de 17%.
În fine, pe partea de sănătate, se observă o creștere a ponderii cheltuielilor pe parcursul ultimilor 10 ani: dacă în 2011 era vorba despre 3,38%, în ziua de astăzi vorbim de 7,56%. Este o creștere bazată pe dezvoltare, pe creștere veniturilor și, sperăm, și pe o atenție mai mare a noastră pentru propria sănătate.
Rămânem însă mai departe și în 2020 țara din UE în care se cheltuiește cel mai mult pe nevoile zilnice, pe alcool și tutun (cu accize foarte mari) și mai puțin pe asigurarea unei calități a vieții mai ridicate.
