Istoria banilor virtuali e mai lungă decât ați crede. Ea începe acum 37 de ani, în 1983, atunci când a apărut prima formă de monedă virtuală, denumită ecash. Evident, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe inovații, pentru mult timp situația a stagnat, prea puțini oameni fiind afectați de apariția sa. Dar lucrurile au luat o altă turnură la un sfert de secol de la momentul invenției, odată cu lansarea uneia dintre cele mai cunoscute monede virtuale, bitcoin, în 2009. Astăzi monedele virtuale sunt folosite de multe entități, fie că vorbim de persoane fizice, fie că vorbim despre activități financiare la o scară mai mare. Și de la începutul anului Codul fiscal român a fost modificat pentru ca raportarea criptomonedelor să fie obligatorie. Dar detaliile vi le ofer mai jos.
2020 e primul an în care se declară la Fisc câștigurile din criptomonede. Prevederile adăugate Codului fiscal privesc persoanele care câștigă constant de pe urma lor, la un plafonde 600 de lei. Este o modificare în bine a legislației, care caută să elimine una dintre zonele gri ale economiei românești. Este o adaptare la contextul internațional, ce urmează cu siguranță să fie lămurită mai departe prin norme de aplicare ale prevederilor Codului fiscal.
Cum spuneam, persoanele care câștigă anual mai mult de 600 de lei din criptomonede au obligația de a depune la ANAF declarația unică, ce acoperă inclusiv veniturile din monede virtuale pe anul anterior. Practic, câștigurile (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) din 2019 trebuie raportate anul acesta, având ca dată scadentă 15 martie.
Dar legislatorul a lăsat aici o portiță: aceste câștiguri de peste 600 de lei trebuie declarate în momentul în care o persoană convertește criptomonedele în bani fizici sau le folosește pentru a cumpăra produse și servicii. Ce rezultă? Că atât timp cât aceste venituri nu sunt folosite deținătorul lor nu este obligat să le declare și să fie impozitat pentru ele.
Însă în momentul în care persoana declară la Fisc că a obținut peste 600 de lei din această activitate, atunci trebuie să plătească impozitul pe venit, în valoare de 10%. Evident, 60 de lei nu înseamnă foarte mult, dar este vorba de mai mult de atât. Sunt și în România persoane care trăiesc din veniturile obținute din criptomonede, iar modificarea de față le cuprinde și pe ele: dacă aceste venituri sunt egale cu echivalentul a 12 salarii minime brute, atunci dincolo de impozitul pe venit persoana în cauză trebuie să plătească și CASS, în valoare de 10%. Reamintesc că, în urma majorării salariului minim de la începutul anului, acesta este în valoare de 2230 de lei, brut. Prin urmare, vorbim de un venit anual de minim 26.760 de lei. Însă nu este obligatoriu ca veniturile ce ating acest plafon să fie numai de pe urma criptomonedelor. Câștigurile se cumulează cu alte venituri, din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o firmă, închiriere, investiții, alte surse sau activități agricole, silvicultură și piscicultură.
Pe scurt, impozitul pe venit nu depinde de obținerea altor venituri, în timp ce CASS da. Dacă o persoană câștigă bani numai din criptomonede, atunci trebuie să fie atentă numai la pragul de 600 de lei pe an și la cel de 12 salarii minime brute. Dacă nu ajunge la acest plafon (sau nu folosește veniturile rezultate), atunci persoana în cauză nu mai are obligația de a depune declarație la Fisc până la mijlocul lui martie și nu mai este impozitată.
