Au demonstrat însă că pot face față provocărilor și pericolelor care apar în timpul misiunilor de militar, respectiv de jandarm. În cadrul Interviului în oglindă le-am invitat pe cele două să răspundă unor întrebări legate de activitatea, de visurile și năzuințele lor. Locotenentul Ana Maria Grădinariu este militar de carieră și activează în cadrul Batalionului 198 Sprijin Logistic Prut, unitate care face parte din Brigada 15 Mecanizată ”Podu Înalt”. Pe sergentul-major Ioana Cristina Oprea o găsim la Inspectoratul Județean de Jandarmi Iași.
Lt. Ana Maria Grădinariu: ”Indiferent cât de multe obiective îmi propun să îndeplinesc – și le îndeplinesc cu succes – întotdeauna mai există câte unul și mai înalt”.
Sg. mj. Ioana Cristina Oprea: ”Când sunt în misiune, trebuie să am patru ochi”.
- Ce calități trebuie să aibă o femeie pentru a face față provocărilor din acest domeniu?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Pentru a face față provocărilor care apar la tot pasul în domeniul militar, trebuie fii în primul rând o persoană foarte echilibrată din toate punctele de vedere, caracteristică testată încă de la probele psihologice pe care le susții înainte de a fi admisă. Încrederea în tine, curajul, intuiția, precauția, flexibilitatea, și un psihic puternic sunt, de asemenea, caracteristici esențiale care te ajută să iei cele mai bune decizii, la timpul potrivit.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Din punctul meu de vedere, pentru a face față provocărilor acestei meserii, o femeie trebuie să dea dovadă de determinare, voință, spirit camaraderesc. Colegii mei au nevoie de așa ceva atunci când sunt în situații dificile în misiuni alături de o femeie.
- Ce v-a atras la haina militară?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Haina militară impune respect, mândrie și disciplină – acestea m-au atras în primul rând.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Haina militară îți oferă o prestanță anume, eu sunt patrioată și de aceea iubesc haina militară. Tatăl meu a lucrat în Ministerul Apărării Naționale, așa că sunt obișnuită de mic copil cu această uniformă. Patriotismul joacă un rol foarte important în viața de militar pentru că, înainte de a merge pe drumul acesta, depui un jurământ față de țară.
- De ce ați ales acest domeniu de activitate?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Încă din clasele primare urmăream cu admirație și emoție în suflet plutoanele de militari care defilau la diverse activități. Tresăream de fiecare dată la intonarea imnului, iar când îi vedeam pe militari cu câtă mândrie purtau haina militară, îmi doream să fiu și eu ca ei. De aceea, la vârsta de 14 ani, când a trebuit să aleg liceul pe care voiam să-l urmez, am bifat o singură opțiune: ,,Colegiul Militar Liceal ,,Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Eu am urmat mai întâi cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară de la Iași. Au fost șase ani frumoși, între 2011 și 2017 – iubesc animalele foarte mult. Dar n-am avut norocul să găsesc un loc de muncă în acest domeniu. În plus, eu practic boxul, de la vârsta de 12 ani. M-am oprit la acest sport după ce am încercat atletism și volei. Chiar dacă e un sport dur, de contact, este potrivit pentru mine. Senzația pe care o am când sunt în ring este una total aparte. Iar când câștig meciuri e și mai senzațional. Am fost și campioană națională la categoria 62 de kilograme, în anul 2010. Condiția fizică bună pe care o am, plus ceea ce v-am mai spus – că sunt obișnuită cu uniforma de militar – m-au determinat să îmi încerc norocul la Școala de Subofițeri de la Fălticeni. Așa am ajuns jandarm, mai întâi la Gruparea Mobilă Brașov. Timp de un an, am fost în mai multe misiuni în județe învecinate cu Brașov. Aveam parte de multă adrenalină, dar, la un moment dat, am gândit că e momentul să îmi fac o familie. Așa că, din iunie 2019, m-am întors la Iași, la Inspectoratul Județean de Jandarmi. Îmi iubesc munca, și sper că voi îmbină cele două profesii – de medic veterinar și de militar – dar, deocamdată, iubesc mai mult ceea ce fac acum.
- Care a fost cea mai grea misiune?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Cea mai grea misiune este de fiecare dată când trebuie să pleci departe de familie, mai mult timp, dar, cu susținere reciprocă, trecem peste orice obstacol.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Cele mai grele misiuni sunt cele în care trebuie să petreci foarte multe ore stând în picioare într-un singur loc, sau să patrulezi multe ore, mai ales când e frig afară. Am participat și la misiuni interesante – descinderi, împreună cu colegii de la Antitero, dar acestea nu sunt foarte dificile pentru mine, deoarece îmi plac atenția și concentrarea de care trebuie să dai dovadă când participi la asemenea misiuni. Trebuie să fii prezent acolo, nu numai pentru tine, ci și pentru colegul tău. Trebuie să ai grijă și de spatele colegului tău, și de tine, că nu știi ce te așteaptă de partea cealaltă a ușii. De obicei, plec relaxată la misiune, iar dacă apar pe parcurs lucruri neprevăzute, imediat intervin concentrarea și munca în echipă. Într-un cuvânt, îmi place ceea ce fac.
- V-a fost vreodată teamă?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Cu siguranță au mai existat și momente de teamă pe parcursul pregătirii mele ca ofițer. De exemplu, am fost pusă în situația să traversez un curs de apă fără să știu să înot, să supraviețuim în pădure pe timp de noapte fără a avea voie să folosim lanterne sau alte mijloace de iluminat. Dar, după cum afirma și Ralph W. Emerson, ,,cel care nu-și învinge teama zilnic nu a învățat încă secretul vieții”.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Teamă nu, dar, uneori, când sunt misiuni neprevăzute, mă încearcă un sentiment de neliniște, pentru că nu știu la ce să mă aștept. Am fost și în situații critice, dar m-am descurcat foarte bine, spun eu. De exemplu, când facem echipe mixte cu Poliția, suntem expuși la numeroase situații dificile. Noi mergem la intervenții în urma unui apel la 112, dispecerul ne direcționează la adresă, dar, când ajungem acolo, putem să găsim cu totul altceva. Au fost scandaluri, tulburări ale ordinii și liniștii publice, unde am intrat în contact cu oameni foarte agresivi, dar am căutat să îi liniștesc, să aplanez conflictele. Altădată, am fost la o doamnă care a fost atacată de doi câini de luptă. Femeia fusese rănită destul de tare, avea răni pe față și corp, și a trebuit să îi acordăm primul-ajutor până când venit ambulanța.
- În ce fel vă înțeleg și vă sprijină cei din familie?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Cei din familie m-au sprijinit și sunt alături de mine mereu, mai ales că și soțul meu face parte din domeniu.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Mă încurajează, totdeauna m-au încurajat și ca sportivă, și ca militar. Mai ales acum, sunt zile în care plec de acasă și nu știu când mă întorc. Misiunile se pot prelungi.
- Care este idealul spre care tindeți, din punct de vedere profesional?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Am observat că, indiferent cât de multe obiective îmi propun să îndeplinesc – și le îndeplinesc cu succes – întotdeauna mai există câte unul și mai înalt. Acestea este și motivul pentru care motto-ul meu preferat este ,,Dacă vrei să ajungi la excelență, poți ajunge chiar astăzi, din această secundă renunță să mai efectuezi orice lucru mai prejos de excelent”. (Thomas I. Watson). Îmi doresc ca, peste 20 de ani, să ajung la gradul de general, comandant al Brigăzii 15 Mecanizate ,,Podul Înalt”, din Iași – orașul inimii mele.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Idealul meu este să îmbin cele două profesii – cea de medic veterinar și cea de jandarm. Cred că, pe viitor, va fi posibil. Nu mă las până când nu reușesc.
- Meseria dumneavoastră ar fi, în opinia unora, mai potrivită pentru bărbați. Ați avut de-a face cu prejudecăți din partea colegilor?
Lt. Ana Maria Grădinariu: Într-adevăr, în trecut, armata era un domeniu pentru bărbați, dar de-a lungul timpului și femeile au demonstrat că pot face față cu brio situațiilor dificile, fiind de multe ori mai stăpâne pe sine, mai meticuloase și mult mai ambițioase decât bărbații. Vă dau doar două exemple: Ecaterina Teodoroiu și Ioana D’Arc. Nu am avut parte de prejudecăți asumate, deși am avut și am bărbați în subordine. Sunt de părere că, atât timp cât demonstrezi că poți face față provocărilor, nu ar trebui să existe comentarii.
Sg.-mj. Ioana Cristina Oprea: Nici vorbă, colegii m-au susținut și mă susțin mereu. Ei știu că femeile au rolul lor în Jandarmerie. Ne protejează, dar e foarte adevărat că, într-o misiune, nu mai contează dacă ești femeie sau bărbat. Când ești în focul luptei, trebuie să ai patru ochi, să te uiți și la coleg, și la pericolele care pot să apară.
