În timp ce ne-am bucurat de temperaturi ridicate și zile senine, fermierii au început să fie de la o zi la alta din ce în ce mai îngrijorați pentru culturile la care au muncit încă din toamna anului 2019. Lipsa apei din sol și temperaturile ridicate au pus în pericol în special culturile de grâu, orz şi rapiță.
„Se prevede a fi un an secetos. În momentul de față culturile direct afectate sunt cele de grâu și orz care deja sunt cu unele probleme care s-ar mai putea regla dacă ar fi măcar ploi de acum înainte. Însă având în vedere media precipitațiilor pe timp de iarnă, e cam greu să cred că se poate regla media multianuală. Este clar că se pleacă cu un mare handicap pentru culturi acum, iar pentru cele care urmează să fie semănate, la fel este situația, rezerva de apă din sol este foarte scăzută. Pentru ce este semănat în toamnă este greu momentan să putem să facem o evaluare a pagubelor și asta pentru că culturile sunt în momentul de față în repaus. Doar în primăvară putem face o evaluare. Acum ele pleacă cu un handicap și e clar că nu pot fi producții mari anul acesta, dar nu se pot evalua în momentul de față. Ne putem trezi că pot fi de la maxime, adică să nu mai putem recolta mai nimic. Teoretic dacă vor mai fi ploi am putea să mai salvăm. Contează foarte mult ceea ce se întâmplă de acum înainte”, a declarat Bogdan Pantazi, fermier.
Agricultorii spun că nu a mai plouat de 100 de zile, ceea ce este foarte mult.
„Panica nu că este foarte mare, este foarte îngrijorătoare, e groaznică! Semnele sunt dureroase. Avem peste 100 de zile de când nu a mai plouat deloc. Eu am culturi de 800 de hectare cu grâu și 200 de hectare cu rapiță și cele înființate până acum sunt într-o stare să spunem de staționare, nu cum trebuie să fie culturile iarna. Culturile iarna neavând căldură, stau într-o formă de așteptare, nu consumă într-atât ca să se dezvolte pentru că le ține acest frig, cu temperaturi destul de joase pentru ele. Din lipsa apei acum ele nu cresc, normal sub zăpadă ele mai lucrau și era călduț ca stat, ca pătură cum îi spunem noi zăpezii. Ferească Dumnezeu să nu mai vină ploaie, să nu vină nici zăpadă, sub orice formă, apă să fie, dacă nu mai vine și intrăm în primăvară în această stare va fi foarte trist. Și asta pentru că plantele la căldură își vor da drumul, având căldură vor crește, vânturile de primăvară vor face datoria și vor prelua și puținul din umiditatea din sol. Ne așteaptă vremuri urâte, urâte de tot”, a declarat Ioan Buimac, fermier.
Riscă să piardă în totalitate culturile
Nu doar lipsa apei din sol îi sperie pe fermieri. Chiar și în situația în care nu s-au mai întâlnit până acum cu așa o iarnă în care au fost doar temperaturi ridicate, agricultorilor le este frică de un îngheț care le-ar putea distruge toate culturile de până acum.
„De când lucrez în acest domeniu, de mai bine de zece an eu nu m-am mai întâlnit cu o astfel de iarnă și perioadă. Au mai fost ierni secetoase, dar cel puțin în zona noastră nu ne-am mai întâlnit cu o astfel de situație. Este îngrijorător, iarna aceasta pământul, nu a fost acoperit de zăpadă, nu am avut nici măcar un strat de cinci centimetri, ceea ce pentru noi este anormal”, a mai spus Bogdan Pantazi.
„Am mai bine de treizeci de ani de agricultură și eu nu îmi amintesc să fi avut un așa an, o așa iarnă. Am avut cred că în 1995 sau 1996 o iarnă grea, când a nins puternic, a prins o pojghiță, s-a produs un fenomen de sufocare a culturilor. În acel an am făcut 120 de kilograme de grâu la hectar, dar a fost altceva pentru că am pierdut la grâu și am compensat cu prășitoarele. Dar acum ce facem? Dacă păioasele se duc, prășitoarele ce le așteaptă?! Nu avem cum să le semănăm în lipsă totală de apă. De fapt noi am început de pe acum, e februarie şi noi dăm cu discurile. Eu nu mai cred acum nici ce se spune la vreme. Până nu văd, nu cred. Toate culturile înființate până acum sunt afectate. Dar deja lipsa precipitațiilor și a zăpezii se vede. Avem un sistem de irigat de 300 de hectare, probabil că o să irigăm în martie ca niciodată și este total anormal. Noi irigăm de obicei în mai sau chiar iunie când dăm la plante așa numita udare de răsărire”, a mai spus Ioan Buimac, fermier.
Salvații de sistemele de irigații
Sunt peste 100 de zile de când în județul Iași nu a mai plouat, iar temperaturile au fost din ce în ce mai ridicate. Fermierii au investit însă ani la rând sume uriașe pentru sistemele de irigație care, spun ei, îi salvează de la secetă. Însă costurile din acest an vor fi și mai mari. Și asta pentru că se văd în situația în care să folosească aceste sisteme de irigații mult prea devreme. La sfârșitul luni februarie, începutul lunii martie agricultorii se vor decide ce măsuri sunt nevoiți să aplice pentru a-și salva culturile, asta în cazul în care nu va ploua și nici nu va ninge.
„Nu se poate cuantifica nimic acum și asta pentru că grâul și celelalte cereale de toamnă vegetează normal, dacă nu plouă până la semănatul următor putem vorbi de pagube. În momentul acesta încă mai avem speranțe și așteptăm să plouă. În stratul superficial pentru cerealele de toamnă încă mai avem umiditate, dar cu siguranță se va termina. Dar până atunci vor veni poate și ninsori sau ploi. Se fac tot felul de previziuni. Noi ne bazăm pe sistemul de irigat, modernizat 100 %, funcțional. Însă asta înseamnă costuri. Avem un proiect în derulare pentru irigații de aproape un milion de euro. Este un an atipic, este un an cu totul și cu totul surprinzător, dar noi încă sperăm să plouă ca să se întregească necesarul de apă”, a declarat fermierul Vasile Lungu.
„Să spunem că am cheltuit pentru înființare cam 1500 de lei pentru hectar, ăștia se vor pierde în contextul în care o să vină nenorocirea. Va fi o pierdere totală. Și de aici încolo avem cheltuieli, trebuie să dăm azot culturilor și nu pot să nu dau că nu vine ploaia. Vine nu vine ploaia, noi tot cheltuim. Acesta este lozul agriculturii!”, a mai adăugat Ioan Buimac. Fermierii care au mizat în acest an pe culturile de grâu par a fi cei mai păgubiți.
„În momentul de față avem aproximativ 700 de hectare cu grâu și orz, culturi semănate, iar restul depinde de vremea ce se întâmplă de acum înainte, ne vom orienta și noi. Ne vom decide la sfârșitul lunii februarie, începutul luni lui martie. Atunci vom face o analiză și vom decide ce vom face cu culturile. Noi am avut o răsărire oarecum uniformă, în toamnă chiar dacă nici aceasta nu a fost foarte ploioasă, dar în momentele cheie am avut cât de cât un pic de apă la răsărire. Astfel, la intrare în iarnă a fost o răsărire oarecum uniformă. Garantat vor fi scăderi de producție. Momentan nu am făcut o evaluare completă, nu o putem face. Mai este un aspect, este posibil din cauza vremii cu temperaturi foarte ridicate să pornească stadiul de vegetație, să zic echivalentul din perioada lui martie pentru că de astfel de temperaturi vorbim acum și ulterior să vină un îngheț, care iarăși noi nu îl prevedem acum. Și dacă culturile întrerup acest repaus și începe stadiul vegetativ, nu mai au rezistența la îngheț și atunci putem discuta de pagube majore. Se mai pot întâmpla multe”, a precizat Bogdan Pantazi, fermier.
Nu putem asigura culturile pentru secetă
În cazul în care nu va ploua sau o să vină și un îngheț atipic, fermierii își vor pierde culturile în totalitate, iar seceta va fi cea care le va afecta și culturile de primăvară care urmează să fie pregătite.
„Sunt culturi care pot fi asigurate, dar din câte știu eu sunt foarte puțini asiguratori. Dar nu asigură nimeni seceta. Au fost niște tentative prin piață, dar noi nu am avut niciodată o asigurare de acest tip pentru că erau într-un sistem destul de dificil și noi nu avem pe zona noastră stație meteo. Pentru îngheț sunt asigurări și în funcție de evaluări, o parte sunt despăgubiri, dar nu se recuperează tot”, a mai adăugat Bogdan Pantazi, fermier.
În acest moment, deficitul de apă din sol este de aproximativ 50%. În această situație fermierii se pot trezi că în loc de câteva tone bune de cereale pe care le pot obține de obicei dintr-un hectar vor obține doar câteva sute de kilograme de cereale. Mai mult decât asta, investițiile vor fi și mai mari anul acesta pentru a-și salva culturile.
