Am văzut și vedem cu toții legătura foarte puternică dintre COVID-19 și scăderea înregistrată de piețe la nivel global, de la căderea burselor și disputa privind prețul barilului de petrol până la intrarea în carantină a unor zone întregi, ba chiar a unei țări, Italia fiind cel mai afectat stat de virus, înregistrând peste 600 de decese din această cauză până la ora de față. De altfel, zborurile (din)spre Italia au fost suspendate de majoritatea țărilor, pentru a preveni orice formă de contaminare.
România, fragilă pe multiple paliere, nu avea cum să nu fie afectată. Iar printre efectele de până în acest moment observăm perturbarea puternică a vieții obișnuite. Au fost suspendate orele în învățământul preuniversitar până pe 22 martie (aici intră și palatele și cluburile copiilor, grădinițele, ciclul școlar primar, gimnazial, liceal și cel profesional). Ironia este că unele after-school-uri rămân deschise, ceea ce vine împotriva încercării de a limita contactul dintre copii. La fel, o serie de universități au hotărât să-și suspende cursurile (precum UMF Iași sau UBB Cluj), cel mai probabil urmând să facă acest lucru și altele. TVR a decis să producă emisiunile de divertisment fără public în platou. Mai mult, au fost interzise evenimentele cu mai mult de 1.000 de participanți. Această măsură afectează în mod direct economia țării, vorbind aici de anularea majorității manifestațiilor sportive, a târgurilor de carte, concertelor, festivalurilor de orice fel, a spectacolelor de teatru, operă, balet etc.
În urma recomandărilor publice și a creșterii numărului de cazuri (deocamdată în România sunt 30 de bolnavi de COVID-19), întreaga industrie HoReCa deja simte un recul puternic. Hoteluri, restaurante, cafenele de tot soiul, toate simt efectele reluctanței populației de a ieși, de a călători, de a mânca/ bea în afara casei. Gradul de ocupare a camerelor din industria ospitalității a scăzut dramatic. De aceea este necesar ca firmele să vadă cum își reduc cheltuielile, pentru a putea face față acestei perioade dificile. Este posibilă falimentarea firmelor mai mici sau care nu au rezervele necesare pentru a traversa această criză. Mecanismul este foarte simplu și evident: închiderea/ suspendarea activității unei firme înseamnă că nu mai intră numerar, ceea ce duce la incapacitatea de plată a salariilor, deci la reducerea lor sau disponibilizări. Mai mult, această incapacitate de plată se răsfrânge și asupra plătirii furnizorilor, care la rândul lor nu mai pot plăti mai departe. Întrebarea de ordin practic este câte firme pot supraviețui vreme de 2-3 luni în condițiile unei activități minimale?
Tocmai de aceea Ministerul Economiei ia în calcul crearea unor facilități fiscale și adoptarea unor măsuri ce să vină în ajutorul unor sectoare economice și a antreprenorilor. De asemenea
Evident, este preferabil ca, acolo unde se poate, angajații să lucreze de acasă, limitând astfel posibilitățile de contagiune și îndeplinindu-și mai departe atribuțiile. Altfel, angajatorii au datoria să asigure condiții de igienă la serviciu.
Statul are aici datoria de a interveni în mod responsabil, prin mesaje clare către populație, care să ducă la informarea ei și la oprirea isteriilor care duc la golirea rafturilor magazinelor, inclusiv de hârtie igienică. Este nevoie de o politică echilibrată și transparentă, în condițiile în care fragilitatea nu este o caracteristică numai a economiei românești, ci și a sistemului spitalicesc autohton.
Alături de aceasta, guvernul trebuie să intervină și să sprijine antreprenorii, lucru care pare că se va petrece. Urmează să aflăm exact ce înseamnă acest lucru. La nivelul UE, spre exemplu, s-au alocat 25 de miliarde de euro ca ajutor financiar pentru țările cu economia afectată de criza declanșată de COVID-19.
