Proiectul de lege a fost adoptat tacit pe 23 aprilie, fara dezbatere, „ca urmare a depasirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia Romaniei republicata”.
In luna decembrie, a anului trecut, UDMR-istii Zsolt-Istvan Biro si Jozsef-Gyorgy Kulcsar-Terza au depus un proiect legislativ prin care Tinutul Secuiesc devine regiune autonoma cu personalitate juridica.
Forma proiectului adoptata tacit de Camera Deputatilor include si o lista de teritorii din Tinutul Secuiesc in cazul carora se va acorda autonomia. De asemenea in textul proiectului se prevede ca limba maghiara devine – in respectivele zone – limba oficiala, la fel ca cea romana. Iar zona din centrul tarii ar urma sa fie administrata independent.
„Competentele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul international. Competentele specifice ale regiunii nu pot fi puse in discutie sau limitate decat prin lege sau aplicand dreptul international. Regiunea are dreptul de decizie si de gestionare in domeniile care apartin competentelor sale specifice. Acest drept include adoptarea si exercitarea unei politici proprii regiunii. In limitele legii, este de dorit transferarea in competenta regiunii si a unor sarcini care apartin unor competente nationale. Regiunea trebuie sa dispuna de mijloacele necesare realizarii acestui scop”, se arata in proiectul de lege.
Initiatorii specifica faptul ca autonomia regiunii Tinutului Secuiesc nu afecteaza integritatea teritoriala si suveranitatea statului roman.
Regiunea autonoma va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele judete Covasna si Harghita, cat si scaunul istoric Mures, care apartine judetului Mures.
Scaunele sunt teritorii traditionale secuiesti.
„a) Scaunul Kczdi (Kczdiszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Secuiesc (Kczdivasarhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Covasna (Kovzszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Odorheiu Secuiesc (Szckelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos)
g) Scaunul Mures (Marosszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Mures (Marosvasarhely)
h) Scaunul Miclosoara-Bradut (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Baraolt (Barot)”, arata initiativa legislativa a deputatilor UDMR”.
In lege se spune ca autonomia regionala este exercitata de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de acesta.
Dispozitiile mentionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice alta forma de participare a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.
Acest Consiliu de Autoadministrare va stabili simbolurile Tinutului Secuiesc.
„Statutul de autonomie garanteaza dreptul la folosirea libera a drapelului si simbolului fiecarui scaun secuiesc. Prezentul Statut garanteaza folosirea libera a simbolurilor natiunii maghiare, precum si ale comunitatilor nationale in minoritate numerica in Tinutul Secuiesc.
In privinta folosirii simbolurilor statului, sunt valabile reglementarile legale in vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege.
„Consiliul de Autoadministrare poate infiinta, in propria sa competenta, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzator prevederilor legale, in cazurile nereglementate in Constitutie”, prevede propunerea de lege.
De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul sa-i atribuie sau sa-i incredinteze competente, ce nu sunt reglementate in prezentul Statut de autonomie. In plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, infiinta si sustine posturi proprii de televiziune si de radio, orice mijloc de comunicare in masa, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
Potrivit proiectului, va fi si un presedinte al Tinutului Secuiesc, precum si autoritati ale Scaunelor – Consiliul Scaunal si presedintele Scaunului. Va exista si un Consiliu Comunal, Consiliul Orasenesc, Consiliul Municipal si primar.
„Presedintele Tinutului Secuiesc este ales de catre cetatenii Tinutului Secuiesc prin alegeri libere si generale, prin vot secret si direct pentru o perioada de patru ani”, conform sursei mentionate.
O persoana poate avea maxim doua mandate ca presedinte al regiunii autonome.
Presedintele Tinutului Secuiesc dispune de imunitate acordata demnitarilor. Acesta nu poate indeplini alte functii publice sau private.
Totodata, Consiliul de Autoadministrare al Tinutului Secuiesc poate initia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor sai eliberarea din functie a presedintelui Tinutului Secuiesc, in cazul tradarii intereselor comunitatii din Tinutul Secuiesc, lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, neindeplinirii obligatiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.
„In baza motiunii de cenzura adoptata, Consiliul de Autoadminisfrare al Tinutului Secuiesc se adreseaza Guvernului Romaniei ca in termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare sa dispuna organizarea alegerilor pentru finctia de presedinte a Tinutului Secuiesc. In cazul in care functia devine vacanta, desemnarea noului presedinte este valabila pentru un mandat complet”, mai indica propunerea legislativa.
De altfel, in perioada limitarii temporare a exercitarii prerogativelor presedintelui Tinutului Secuiesc sau in cazul in care functia devine vacanta, pana la alegerea noului presedinte, atributiile acestuia revin presedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau in caz de indisponibilitate, loctiitorului acestuia.
Atributiile presedintelui Tinutului Secuiesc
Presedintele Tinutului Secuiesc poate propune Guvernului Romaniei data desfasurarii alegerilor ordinare si extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curtii Constitutionale control prealabil la proiecte de decizii si actele normative emise de Consiliul de Autoadministrare.
El mai poate initia referendum, in urma consultarii Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, in conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.
„In Tinutul Secuiesc limba maghiara are acelasi statut ca si limba oficiala a statului. Toti cetatenii domiciliati sau rezidenti in Tinutul Secuiesc au dreptul sa foloseasca ambele limbi in conditii egale, in viata privata si cea publica, inclusiv in cadrul institutiilor publice, precum si in fata autoritatilor publice, atat oral, cat si in scris”, conform proiectului de lege.
De asemenea, autoritatile regiunii autonome, ale scaunelor secuiesti apartinatoare si autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea oficiala si fireasca a ambelor limbi, adoptand reglementarile necesare pentru cunoasterea acestora, creand toate conditiile care garanteaza egalitatea lor deplina.
„In acele localitati ale regiunii autonome in care cetatenii apartinand altor comunitati nationale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil in acele localitati sunt in minoritate numerica, dar depasesc o suta in comuna, o mie in oras, cinci mii in municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunitati beneficiaza de acelasi statut ca si limba oficiala a statului in fata unitatilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativa.
Totodata, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizatiile si societatile au dreptul de a infiinta institutii de invatamant particular in limba materna a comunitatilor, iar cultele religioase au dreptul la invatamant confesional in limba enoriasilor.
„Invatamantul de stat si confesional in limba materna este finantat de la bugetul de stat si in mod proportional de la bugetul autoritatilor administratiilor publice locale, iar invatamantul particular este sprijinit de stat. Limba de scolarizare a minorilor este hotarata de parintii sau tutorele legal al acestora”, explica initiatorii in propunerea de lege.
In institutiile de invatamant si educatie in limba materna a cetatenilor Tinutului Secuiesc, trebuie asigurata predarea istoriei comunitatilor nationale, -etnice si -lingvistice, precum si a istoriei, geografiei si etnografiei natiunii-mama a acestora, cunoasterea traditiilor si valorilor culturale.
In institutiile de invatamant si educatie cu limba de predare maghiara trebuie asigurata posibilitatea insusirii limbii romane.
In invatamantul elementar, mediu si liceal cu limba de predare maghiara, in vederea asigurarii insusirii cat mai temeinice a limbii romane, disciplina de limba si literatura romana este predata dupa programe si manuale speciale.
„In invatamantul profesional desfasurat intr-o alta limba decat limba oficiala a statului, insusirea termenilor de specialitate in limba romana trebuie asigurata. In unitatile de invatamant respectiv in cazul cursurilor de perfectionare din Tinutul Secuiesc, examenele de admitere si finale pot fi tinute in limba materna”, precizeaza sursa amintita.
Posibilitatea de angajare a profesorilor din strainatate in institutiile de invatamant in limba materna este garantata, mai explica proiectului de lege.
In Tinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantata:
a) in domeniul cultural;
b) in domeniul creatiei artistice, al criticii de arta, cercetarii si literaturii de specialitate;
c) in domeniul traducerii, sincronizarii, subtitrarii;
d) in domeniul popularizarii culturilor nationale specifice;
e) in toate domeniile de informare in masa.
„In scopul folosirii neingradite a limbii materne in administratia publica locala si regionala, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunitatilor nationale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care apartin acestor comunitati, respectand raportul dintre nationalitati rezultat in urma ultimului recensamant”, mai prevede initiativa celor doi deputati UDMR.
De asemenea, cetatenii Tinutului Secuiesc au dreptul de a-si folosi limba materna in fata organelor judecatoresti.
Aceste autoritati locale ar urma sa poata infiinta institutii proprii si lua decizii in aproape toate domeniile, de la asigurari sociale, la siguranta publica si audio-vizual.
Proiectul urmeaza sa mearga in Senat, care este for decizional.
Update : Planul anti romanesc a fost oprit !
