In demersul lor, detinutii depuneau in procese o recomandare a inaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care atragea atentia asupra inchisorilor, centrelor de triaj pentru imigrare, centrelor de ingrijire a batranilor si spitalelor de psihiatrie.
Popularizata de mai multe site-uri, aceasta recomandare a fost folosita inclusiv pentru a se solicita public eliberarea fostului lider PSD, Liviu Dragnea. Mesajul a fost preluat insa de alti detinuti.
Cazul Italiei
Dintre tarile europene, Italia a fost singura care a luat masuri de eliberare a unor detinuti in contextul pandemiei. Astfel, aproximativ 376 de mafioti si traficanti de droguri au fost lasati sa iasa din inchisori incepand din luna martie, ei fiind plasati in arest la domiciliu, dupa ce autoritatile au decis ca detinutii cu varste de peste 70 de ani pot fi eliberati daca au probleme de sanatate care ii fac vulnerabili la virus.
Miercuri, ministrul Justitiei din Italia, Alfonso Bonafede, a anuntat ca aceste persoane urmeaza sa se intoarca in penitenciar, in urma nemultumirilor publice.
Pe de alta parte, in Romania, detinutilor le-au fost suspendate mai multe drepturi si recompense in perioada starii de urgenta, cum ar fi dreptul de a primi vizite, dreptul la vizita intima, dreptul de a primi pachete, recompensele constand in permisiunea de iesire din penitenciar sau transferul intre locurile de detinere – cu anumite exceptii.
Iata masurile luate in Romania – Viata in penitenciare in timpul pandemiei: Detinutii nu mai primesc pachete si vizite intime, dar pot vorbi mai mult la telefon
Talharul care voia in libertate
Dupa cum spuneam, in mai multe procese, detinutii au invocat pandemia si recomandarile inaltului comisar ONU ca motiv de liberare conditionata, dupa ce au indeplinit fractia necesara pentru a solicita acest lucru.
Ziare.com va prezinta trei astfel de cazuri.
Marian Toma executa o pedeapsa la 4 ani de inchisoare pentru talharie in Penitenciarul Jilava. Barbatul a fost condamnat pentru ca a intrat in casa peste o femeie surdo-muta, in miez de noapte, si a furat bijuterii in valoare de 7.000 de lei.
Judecatoria Sectorului 4 a respins, insa, solicitarea si a fixat un nou termen de reiterare a cererii de liberare conditionata pe 8 octombrie 2020.
Potrivit sentintei, avocatul lui Toma a invocat in timpul procesului recomandarea inaltului comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.
„Sa aveti in vedere situatia si conditiile precare de igiena si de spatiu existente in penitenciarele din Romania, apreciez ca ar fi atat in interesul petentului, cat si in interesul societatii, in ansamblu, ca petentul sa fie liberat conditionat,” a sustinut aparatorul.
In ultimul cuvant, detinutul a insistat ca ar fi avut un accident vascular, este cardiac si ar avea diabet.
Solicitarea, respinsa
Instanta a respins cererea din mai multe motive. Unul din acestea: Toma fusese obligat prin sentinta de condamnare sa plateasca femeii surdo-mute suma de 7.000 lei cu titlul de daune materiale si alti 20.000 de lei ca daune morale. Dar barbatul nu a platit nimic.
„Simplul fapt al privarii de libertate nu poate conduce la concluzia incapacitatii financiare a detinutului, atata vreme cat acesta poate participa la activitati lucrative remunerate, organizate de centrul de detinere. Mai mult, condamnatul nu a incercat nici macar efectuarea unei plati partiale, ignorand cu desavarsire acest aspect al responsabilitatii ce ii revine ca urmare a savarsirii unei infractiuni,” motiveaza Judecatoria Sectorului 4.
In plus, a fost sanctionat dupa ce s-a certat cu alt detinut, nu a participat la mai multe programe si activitati educative in penitenciar, dar a fost si exclus din cadrul programului destinat persoanelor cu conduita agresiva, fundamental pentru reeducarea detinutului condamnat pentru infractiuni savarsite cu violenta.
„Mai mult, notele si calificative obtinute la unele dintre programele la care a participat denota o lipsa totala de interes pentru acestea, detinutul participand la ele doar pentru a se pune intr-o lumina favorabila in fata comisiei de liberari,” conchid magistratii.
Concluzia: la acest moment nu se impune liberarea conditionata. Decizia nu este definitiva.
Invoca supraaglomerarea penitenciarelor
Aceeasi strategie de aparare a folosit-o si Al Mahadeen Khaled, care executa in Penitenciarul Giurgiu o pedeapsa de 6 ani de inchisoare pentru conducere cu permisul suspendat si trafic international de droguri de mare risc.
In urma cu doua saptamani, avocatul acestuia a atras atentia asupra epidemiei SARS-CoV-2, dar a subliniat si ca penitenciarele sunt expuse supraglomerarii, aspect pentru care Romania a fost subiectul pasiv al unui complex numar de cauze inaintate Curtii Europene pentru Drepturile Omului, fenomen ce ramane in continuare fara solutie odata ce Legea 169/2017 a recursului compensatoriu a fost abrogata.
Avocatul a facut trimitere si la recomandarile inaltului comisar ONU Michelle Bachele: „In acest sens, s-a propus ca arestatii preventiv sa fie eliberati sau sa le fie inlocuita masura preventiva a arestului cu o alta, care sa nu le puna viata in pericol.”
„Consideram ca liberarea conditionata a condamnatilor pentru infractiuni fara violenta este preferabila, in contextul in care viata acestora poate fi pusa in pericol de continuarea executarii pedepsei, cu atat mai mult cu cat, in speta de fata, avem in vedere un detinut cu o conduita ireprosabila, ce a constientizat gravitatea faptelor comise si este pregatit pentru reintegrarea in societate,” pleda avocatul.
A platit cu greu cheltuielile
Doua instante, Judecatoria Giurgiu si Tribunalul Giurgiu, au respins cererea de liberare conditionata si au fixat pentru Al Mahadeen Khaled ca urmatorul termen de reiterare a cererii de liberare conditionata sa fie pe 22 iulie 2020.
Magistratii au explicat motivele: in perioada executarii pedepsei, condamnatul a avut un comportament oscilant, desi a obtinut recompense, a si fost sanctionat disciplinar pentru abateri disciplinare.
In prima faza a procesului, Judecatoria Giurgiu atrasese atentia ca Al Mahadeen Khaled nu achitase 500 de lei – cheltuielile de judecata in dosarul in care fusese condamnat. Asta desi potrivit fisei de rulaj financiar, inaintata de Penitenciarul Giurgiu, petentul a avut, in perioada 9 ianuarie 2018 – 20 ianuarie 2020, un rulaj creditor in suma totala de 35.505 de lei.
Plata prejudiciului si a cheltuielilor de judecata este una din conditiile pentru a putea fi liberat conditionat. In faza de apel a procesului, avocatul acestuia a achitat tot ce trebuia.
„Suntem prea multi in camera”
Inchis in Penitenciarul Poarta Alba (Constanta), intr-o camera cu alti 23 de detituti, Marian Cristian Pindaru a invocat recomandarile inaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, pentru a fi liberat mai rapid.
„In camera unde este inchis, nu poate fi respectata recomandarea distantarii sociale,” a explicat avocatul judecatorilor din Constanta.
Marian Cristian Pindaru executa o pedeapsa de 2 ani si 10 luni inchisoare pentru conducerea unui autovehicul fara permis. Desi facuse fractia necesara liberarii conditionate, instantele din Constanta au respins definitiv cererea acestuia. Urmatorul termen in care poate solicita eliberarea a fost stabilit pe 15 mai.
„Avand in vedere durata de pedeapsa executata pana in prezent, perioada in care condamnatul Pindaru Marius Cristian a fost autorul unui comportament relativ corespunzator, se constata ca aceasta perioada nu este suficienta pentru a se concluziona asupra perspectivelor de reintegrare sociala a condamnatului si pentru a se statua asupra caracterului temeinic si serios al indreptarii condamnatului, in scopul evitarii ca un astfel de comportament sa fie relevat numai pro causa, continuarea executarii pedepsei reprezinta solutia oportuna si legala pentru a exista certitudini ca persoana in cauza se va redresa, va dobandi un ansamblu de valori morale si sociale necesare pentru evitarea in momentul parasirii locului de detinere a savarsirii altor infractiuni si totodata pentru integrarea corespunzatoare in colectivitatea de care, in prezent, este izolat,” motiveaza Tribunalul Constanta.
