Criza economică mondială generată de criza pandemică se profilează tot mai limpede pentru toată lumea, în acest moment fiind lovite cel mai grav economiile emergente. Monedele din Brazilia, Argentina, Venezuela, Mexic, dar și Africa de Sud, Zambia, Rwanda sau Liban s-au depreciat la cote negative record, iar țări precum Brazilia sau Argentina se văd amenințate de faliment. Alte state, care trăiesc din turism, precum Thailanda, se văd și ele sub amenințare spectrului dezastrului economic, cu atât mai mult cu cât investitorii străini s-au retras pe acest fundal, fiind vorba despre un volum ce l-a depășit pe cel din criza financiară anterioară, din 2008-2010.
Mai aproape de noi, în Europa, Rusia și Turcia se numără printre victimele cele mai lovite de criza actuală. Lira turcă s-a depreciat cu mai bine de 20%, iar rezervele de aur ale țării s-au împuținat radical. Ajunsă din nou „bolnavul Europei”, Turcia condusă de Erdogan a încercat să interzică băncilor străine să mai tranzacționeze lira, ceea ce arată epuizarea modurilor de a gestiona situația. Iar în condițiile în care turismul nu pare să își revină prea ușor, țara se află într-o poziție foarte dificilă, fiind amenințată și ea de falimentul de stat. La rândul său, Rusia se vede lovită de pandemie, de criza economică asociată și de prăbușirea prețurilor la petrol.
În România, din fericire, situația nu este atât de gravă. Știm că s-au deschis o parte din afaceri, că se poate merge la dentist (chiar dacă autoritățile reușesc să se răzgândească, schimbând radical chiar zilele acestea măsurile impuse cabinetelor stomatologice), se preconizează tot mai clar deschiderea parțială a teraselor etc. Iar acest lucru se vede clar din scăderea de la o săptămână la alta a numărului de angajați cu contracte suspendate. Mai mult, pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, guvernul încurajează încetarea șomajului tehnic și prin măsuri precum acoperirea pe o perioadă de trei luni a 41,5% din salariile celor ce reintră în câmpul muncii. Este vorba, aproximativ, de contribuțiile pe care le plătește salariatul către stat, cu alte cuvinte diferența dintre venitul brut și cel net.
Mai nou, Ministerul Economiei anunță că analizează posibilitatea de a acorda fonduri suplimentare în valoare totală de 1 miliard de euro, provenit de la Uniunea Europeană, companiilor afectate de pandemie. Ar urma ca circa 350 de milioane de euro să se îndrepte din start către HoReCa și transporturi, iar grosul sumei rămase să fie direcționat către afacerile care vor să reînceapă producția.
De cealaltă parte, Ministerul Muncii anunță că toți beneficiarii de fonduri europene și de ajutor pentru șomaj tehnic vor fi verificați, inclusiv IMM, PFA și II. Amenzile pot ajunge la 20.000 de lei pentru fiecare salariat care este găsit în neregulă. Amintesc că în perioada șomajului tehnic angajații nu vin absolut deloc la birou și nici nu lucrează de acasă.
Dar și ANAF revine în forță, anunțând că din data de 14 iunie urmează să reia popririle bancare, care au fost suspendate de guvern pe perioada stării de urgență și vreme de o lună după încheierea acesteia. La aceeași dată urmează să fie lansat și sistemul e-Popriri, care presupune un mecanism mai rapid și mai eficient legat de popririle bancare, atât pentru stat, care comunică automat băncilor adresele de poprire, cât și pentru cel executat, prin faptul că sistemul nu mai permite depășirea sumelor din ordonanțările de plată, prin centralizarea informațiilor primite de la instituțiile financiare.
