Acum, că am intrat oficial în starea de alertă, după bâlbele guvernului privind weekendul trecut, statul a elaborat un ghid, intitulat „România se întoarce la muncă”, ce cuprinde soluții și recomandări pentru angajatori și pentru salariați, ghid care vine să explice o serie de ordine de ministru, de la cel al Culturii până la cel semnat împreună de ministrul Muncii cu cel al Sănătății. Aceste măsuri se aplică obligatoriu tuturor angajatorilor, din sectorul public și din cel privat.
În primul rând, amintesc pe scurt că, pe perioada stării de urgență, ca și pe cea a stării de alertă, șomajul tehnic este considerat vechime în muncă pentru șomajul obișnuit.
Pentru angajații care revin la muncă, angajatorii au obligația de a le reface instructajul în Siguranța și securitatea muncii (SSM). Toți angajații trebuie informați privind măsurile generale: distanța de 1,5 m, igiena riguroasă a mâinilor, igiena respirației (tuse, strănut). Aceste reguli trebuie afișate la intrarea în unitate. De asemenea, angajatorul poate asigura echipamente de protecție individuale, spațiul de lucru poate fi reorganizat pentru a oferi distanța de 1,5 m sau, alternativ, pot fi folosite geamuri de plexiglas între birouri. La fel, poate fi amenajat un spațiu destinat celor ce aparțin grupurilor vulnerabile. Este însă recomandat cu tărie ca aceștia (și toți angajații, unde se poate) să lucreze în regim de telemuncă. Spațiile comune și spațiile de lucru trebuie dezinfectate periodic pe durata stării de alertă. De asemenea, trebuie amplasate dozatoare cu dezinfectant în cadrul instituției.
O măsură despre care s-a discutat mult în spațiul public este cea a termometrizării. Angajatorii au obligația de a achiziționa instrumente de măsurare a temperaturii și de a desemna un responsabil cu această operațiune. Angajații, la rândul lor, au obligația de a accepta măsurarea zilnică. Dar, ca să fie clar, simpla depistare a unei temperaturi crescute nu atrage și izolarea angajatului.
Aceeași măsură se aplică în mod obligatoriu la intrarea în instituții publice, la muzee și la saloanele de înfrumusețare. În aceste situații, nu le este permis accesul persoanelor care au o temperatură măsurată de peste 37,3 grade Celsius. Problema acestor prevederi este că ele nu sunt unitare, ci au fost luate prin diverse ordine de ministru, fără a fi fost uniformizate. Dar este clar că luarea temperaturii unei persoane, inclusiv la intrarea în magazine sau în alte spații publice închise, nu constituie în nici un fel o încălcare a legii.
Ce ne aduce viitorul? Greu de spus, economia și societatea românești trec prin vremuri grele. Chiar dacă Eurostat estimează că România a avut cea mai mare creștere procentuală la nivel economic din UE pe primul trimestru din 2020 (2,7%), chiar dacă se pregătesc diferite mecanisme financiare de ajutorare a sectoarelor afectate de pandemie (adică toate), va urma o perioadă dificilă, iar situația dată ne face să ne îndoim de acea „revenire în V” în care se speră.
Știm însă că sectorul HoReCa poartă negocieri pentru redeschiderea cât mai rapidă, evident, în condiții de siguranță. Prin urmare, se caută stabilirea unui calendar de deschidere a sezonului turistic, ca și soluții pentru ajutorarea acestui sector. Probabil că restaurantele și cafenelele cu terasă s-ar putea deschide de la 1 iunie, pentru ca de pe 15 iunie să se deschidă și hotelurile. Totul, bineînțeles, cu reguli cât mai clare, pentru a preveni răspândirea virusului.
