”România va primi, conform propunerii Comisiei Europene, numai prin fondul de redresare economică Next Generation EU, adoptat astăzi de Comisia Europeană, un total de 31,206 miliarde de euro. 19,62 de miliarde sunt sub formă de granturi și 11,58 de miliarde sub formă de împrumuturi. România este, ca total alocat, a șasea țară din Uniunea Europeană, după Italia (172), Spania (140), Polonia (64), Franța (39) și Grecia (32). Germania va primi 28 de miliarde, iar Ungaria 15.”, a anunțat Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi.
Din cele 750 de miliarde de euro, 173 de miliarde de euro urmează să fie deblocate Italiei (82 de miliarde de euro reprezentând ajutoare directe şi 81 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi), declară un oficial european de rang înalt pentru Reuters.
Spaniei urmează să i se ofere 140 de miliarde de euro (77 de miliarde de euro subvenţii şi 63 de miliarde de euro împrumuturi).
Planul prevede ajutoare nerambursabile în valoare de 500 de miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 250 de miliarde de euro, potrivit postul german n-tv, citat de Reuters.
Planul are la bază un proiect revizuit la bugetului pe termen lung al UE, şi include un nou fond de relansare economică ce urmează să fie finanţat prin împrumuturi la scară mare contractate de CE în numele UE, de o amploare fără precedent.
Comisia a propus fonduri în valoare de 750 de miliarde de euro, potrivit comisarului european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni.
Din această sumă, 500 de miliarde de euro urmează să fie redistribuită sub forma unor subvenţii – o sumă preconizată în planul franco-german prezentat săptămâna trecută -, iar restul ca împrumuturi acordate statelor membre UE, potrivit unor surse europene concordante.
În cazul în care va fi acceptat, acest plan va fi cel mai mare plan de relansare economică din istoria UE.
”Vedem o posibilă schimbare radicală în politica macroeconomică europeană (…). Acest lucru creează un un precedent important”, comenta miercuri copreşedintele grupului Verzilor în Parlamentul European (PE) Philippe Lambers, în aşteptarea prezentării lui von der Leyen.
FRACTURĂ
Germania a surprins săptămâna trecută, anunţând împreună cu Franţa o schimbare radicală de doctrină. Într-o propunere comună, Parisul şi Berlinul susţin un plan de relansare economică în valoare de 500 de miliatrde de euro – printr-un mecanism de punere în comun a datoriilor europene -, o opţiune căreia Berlinul îi era anterior ostil.
Însă obţinerea unei unanimităţi a statelor membre UE – necesară în privinţa bugetului – urmează să fie un exerciţiu dificil.
Cei 27 au eşuat, înainte de pandemia covid-19, în februarie, să ajungă la un acord asupra unui buget în valoare de 1.000 de miliarde de euro aferent perioadei 2021-2027.
Furtuna economică stârnită de covid-19 nu a strâns rândurile între ţările din nordul Europei şi cele din sud, cele mai afectate de pandemie.
Diverse tabere regionale s-au grupat în funcţie de o nouă linie de fractură, şi anume între ţările cele mai rigoriste – Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – care vor o susţinere exclusiv prin împrumuturi şi astfel o rambursare a sumelor şi ţări care vor doar subvenţii.
Proiectul Ursulei von der Leyen este un amestec al celor două, iar acest lucru nu este un ”copy-paste” al propunerii franco-germane avansate săptămâna trecută de Angela Merkel şi Emmanuel Macron, dă asigurări o sursă europeană.
Suma alocată fondului de relansare economică şi condiţiile în vederea accesului urmează să fie finalizate şi depind de capacitatea de împrumut a Bruxellesului.
Ursula von der Leyen vrea să creasă această capacitate prin venituri teoretic disponibile în buget – sume pe care UE le poate cere legal statelor membre, şi anume de 2% din venitul naţional brut (VNB), de la 1,2% în prezent, potrivit unei surse de la CE.
