Accesul la tratamente și îngrijiri medicale a devenit un lux pentru pacienții care suferă de boli cronice întrucât, pe perioada COVID-19, spitalele și-au reorganizat activitatea pentru a preveni răspândirea virusului. În această situație sunt și persoanele diagnosticate cu forme grave de hepatită C a căror viață depinde de tratamentul inovator apărut de câțiva ani, fără interferon. Pe această cale, bolnavii din toată țara au transmis un semnal de alarmă autorităților și medicilor cu privire la numeroasele probleme legate de accesul la tratament și în instituțiile medicale.
La nivel național există 17 centre unde acești bolnavi pot accesa tratamentul fără interferon, pe baza unor investigații laborioase efectuate de către o echipă de medici. Vorbim despre spitalele de boli infecțioase, secțiile de gastroenterologie, Institutele de Gastroenterologie și Hepatologie din toată țară. Cele de la Iași sunt Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” și Institutul Gastroenterologie și Hepatologie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”, locuri unde, până acum, pacienții au putut primi șansa de a duce o viață normală.
Dacă marginalizăm situația pacienților cu diferite forme de hepatită nu facem decât să zădărnicim eforturile, medicale și financiare, depuse până acum în lupta de eliminare a acestei boli cronice din societatea românească și din întreaga lume. Am păstrat o colaborare cât mai strânsă cu medicii pentru a gestiona cât mai eficient lucrurile. Din păcate, numărul testărilor a scăzut în această perioadă, iar o parte din persoanele diagnosticate cu dosarele deja gata de a începe tratamentul au fost amânate, Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
În această situație, bolnavii alături de cadrele medicale au transmis un apel către autorități, în special către Ministerul Sănătății, pentru reluarea procesului de testare, diagnosticare și tratament.
Pacienții cu afecțiuni hepatice au nevoie urgentă să ajunga la medicul curant aflat în spitale. Sunt încă multe situații în care, din cauza unei investigații ce nu poate fi efectuată decât în spital, pacientul nu își poate începe terapia antivirală, a mai spus Marinela Debu.
Acești bolnavi reprezintă o categorie de risc pentru că au o imunitate scăzută iar în cazul în care ei sunt expuși infecției cu noul coronavirus , starea lor de sănătate poate fi pusă în pericol. Pacienții obezi cu hepatita cronica B sau C ar putea avea un risc mai mare de evoluție severă în cazul asocierii cu hipertensiune arterială și diabet zaharat, iar afectarea hepatică este cu atât mai mare în cazul administrării medicației folosite pentru tratamentul COVID-19.
Încercăm pe cât posibil să le acordăm pacienților noștri atenția pe care au primit-o și până acum în colaborare cu Institutul Gastroenterologie și Hepatologie. Le-am creat condiții speciale, cu circuite separate, având în vedere faptul că suntem spital de linia întâi, a spus prof.univ.dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” din Iași.
Telemedicina, colacul de salvare
Așa cum o spun toți specialiștii în sănătate – este mai ușor să previi decât să tratezi, motiv pentru care colaborarea cu medicii de familie este extrem de importantă măcar pentru monitorizarea evoluției bolii.
Este necesar să creștem nivelul de conștientizare și educare a populației privind pericolul pe care îl reprezintă hepatitele virale pentru sănătatea noastră. Medicul de familie are un rol important în implementarea măsurilor de prevenție, dat fiind că vaccinarea este principala metodă de prevenire a hepatitelor de tip A și B. De asemenea, medicul de familie joaca un rol important în depistarea și monitorizarea pacienților cu hepatite virale. La fel de importante sunt măsurile de protecție pe care populația trebuie să le aplice, atât în viața personală, cât și în colectivitate, a menționat precizează Adela Cojan, președinte Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituție care se ocupă direct cu gestionarea decontării serviciilor medicale pentru interferon free.
La nivel național specialiștii spun că este nevoie de o regândire a întreg sistemului medical pentru a oferi cele mai bune condiții atât pacientului critic cu COVID-19, cât și celor care au boli cronice.
Ceea ce trăim acum când vorbim de această pandemie nu a trăit nimeni dintre noi. Este o realitate care s-a resimțit puternic la nivelul sistemului de sănătate. Chiar și țări cu sisteme de sănătate performante au fost depășite de situație. Chiar și în aceste condiții România trebuie să găsească echilibru pentru a putea să asigure sănătatea pacienților, indiferent că au sau nu Covid19. Pacienții cu hepatite cronice virale trebuie să primească evaluarea corectă și tratamentul necesar în acest moment fără întârziere, a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”.
