Spre exemplu, la scolile gimnaziale din Poenarii de Muscel, judetul Arges; „Gabriel Marinescu” Tigveni, judetul Arges; Scoala Gimnaziala nr. 26 Craiova-Mofleni, judetul Dolj; „Benko Ferenc” Damucseni, judetul Maramures; Finteusu Mic, judetul Maramures; Fericea, judetul Maramures; Plaiesii de Sus, judetul Hargita, si Valea Spinului, judetul Bistrita-Nasaud, s-au inscris 13, 15, 13, 3, 2, 10, 2, 4 si respectiv 9 elevi. Din datele furnizate nu reiese si faptul daca elevi inscrisi s-au si prezentat la examen.
Intre cele 56 de unitati scolare cu nota 0,00 la evaluare, sunt si scoli unde s-a inscris un singur elev, ca de exemplu: Scoala generala gimnaziala Calusei, judetul Mures; Colonie, Municipiul Ramnicu Valcea; Ghiroac, judetul Bihor; Fizes, judetul Caras-Severin; „Gheorghe Groza” Moneasa, judetul Arad; Berghia, judetul Mures; „Simion Mehedinti” Soveja, judetul Vrancea; Liceul Penitenciar Jilava.
O simpla cercetare a datelor furnizate in urma Evaluarii Nationale, releva faptul ca invatamantul gimnazial in mediu rural este un esec. Se presupune ca in aceste 56 de scoli generale gimnaziale, elevi au urmat cursuri timp de 8 ani. Au fost la scoala, au avut profesori, au primit teme, au urmat o programa scolara. La capatul a 8 ani de scoala, in urma evalurii, media a fost de 0,00. Daca consulti site-ul Ministerului Educatiei Nationale, in privinta programei pentru gimnaziu, gasesti ordine de ministru, o serie de trimiteri, documente, liste cu grupuri de lucru si multe altele. Cautand programa scoalara pentru gimanziu, gasesti Ordinul ministrului Educatiei Nationale nr.3.393/28.02.2017 privind aprobarea programelor scolare pentru invatamantul gimnazial, publicat la 08.03.2017, care prevede Limba si comunicare, Matematica, Om si societate, Arte, Educatie fizica si sport, Tehnologii, Consiliere si orientare, Curriculum la decizia scolii.
Potrivit acestui ordin, se precizeaza pe site-ul Ministerului ca „principalele elemente de noutate” ale programelor scolare pentru ciclul gimnazial ar fi „crearea unor premise pentru o conceptie curriculara unitara si coerenta la nivelul intregului invatamant preuniversitar. Mai exact, in ciclul gimnazial este continuat modelul de proiectare curriculara pe competente implementat deja in invatamantul primar. 2. Structurare din perspectiva modului in care fiecare disciplina de studiu poate contribui la realizarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu. 3. Accentul este pus pe dobandirea de competente: in acest mod este depasita abordarea centrata exclusiv pe acumularea de cunostinte/continuturi ale invatarii, oferind elevilor oportunitati pentru transferul si mobilizarea cunostintelor si a abilitatilor in contexte variate de viata.
Mai mult, se precizeaza la punctul 5 ca, conform Legii educatiei, „programele acopera doar 75% din timpul de predare-invatare-evaluare, cadrele didactice avand in plus la dispozitie 25% din timpul alocat disciplinei pentru diversificarea si adaptarea situatiilor de invatare, in acord cu nevoile, interesele si aptitudinile fiecarui elev. (…) Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrele didactice in utilizarea programei scolare pentru realizarea activitatilor de predare-invatare-evaluare, in concordanta cu specificul disciplinei si cu particularitatile de varsta ale elevilor.
Dincolo de felul in care e structurata programa, oferind astfel un schelet de organizare si de perspective, „filmul” se rupe la lipsa de personal. Intru-un studiu efectuat de Comisia Europeana, „Monitorul educatiei si formarii 2019. Romania”, se arata ca atractivitatea profesiei de cadru didactic este destul de scazuta, iar „Lipsa de personal cu calificari adecvate in zonele rurale si disponibilitatea specialistilor de sprijin raman o provocare. Lipsa de personal este raportata in randul cadrelor didactice calificate din invatamantul primar si din invatamantul secundar inferior in domeniul TIC, al stiintelor, al limbilor straine si al artelor”.
Mai mult, studiul Comisiei Europene mai scoate la iveala faptul ca pregatirea profesionala a cadrelor didactice este precara. „In mod normal, numarul de candidati la concursul national pentru ocuparea posturilor didactice (adica pentru titularizare) ar fi suficient pentru a acoperi locurile vacante, dar mai putin de 50 % dintre ei obtin nota necesara. In plus, numarul relativ ridicat de posturi ocupate de personal fara calificari adecvate ramane o provocare, in special in unitatile de invatamant din zonele rurale si indepartate. Numarul de specialisti de sprijin (de exemplu, profesori specializati in educatia pentru nevoi speciale, consilieri scolari, mediatori romi etc.) este adesea insuficient. De exemplu, se asteapta ca un consilier scolar sa lucreze cu 800 de elevi, dar, in practica, raportul elevi/consilier este de 2,5 ori mai mare”.
La Evaluarea Nationala din 2020 s-au inscris 172.531 de candidati, dintre care doar 160.468 s-au prezentat, adica 93%. Din numarul candidatilor prezenti, 135.101 au obtinut medii mai mari sau egale cu cinci (76,1%), 38.310 de candidati (23,9%) au obtinut medii mai mici de cinci, iar 839 au obtinut media 10. La proba de Limba si literatura romana, 135.101 de candidati (83,9%) au obtinut note peste cinci, iar 4.587 au obtinut nota 10. La proba de matematica 112.651 de candidati au luat note peste cinci (70,2%), iar 3.251 au luat nota 10.
Elevii au obtinut cele mai multe note de 10 din ultimii 7 ani, la Evaluarea Nationala 2020, fiind in total 839 de medii de 10, inainte de contestatii. In anul 2014, au fost obtinute 225 de medii de 10, in anul 2015 au fost 456 de medii de 10, in 2016 au fost 241 de medii de 10, in 2017 au fost 497 de medii de 10, in anul 2018 au fost 345 de medii de 10, in anul 2019 s-au obtinut 459 de medii de 10, iar anul acesta, in 2020, au fost 839 de medii de 10, adica cel mai mare numar inregistrat in ultimii sapte ani.
