Cele mai importante noutăți sunt legate de relaxarea stării de alertă, prelungirea acesteia cu 30 de zile și noile condiții aduse. Deocamdată nu le știm punctual, doar că se păstrează multe dintre cele anterioare, ele, alături de noile prevederi, urmând să fie explicitate zilele acestea. Apoi, că hotărârea guvernului este trimisă parlamentului pentru informare sau pentru încuviințare este partea a doua.
Prin urmare, putem spune mai multe despre ce se întâmplă în urma măsurilor de relaxare și pe un fond de creștere a cazurilor de infectări detectate, la două săptămâni de la deschiderea teraselor și a reînceperii socializării fizice.
Cu siguranță, măsura cu impactul cel mai mare la nivel economic este redeschiderea centrelor comerciale mari. Dacă până acum în aceste centre era permisă repornirea activităților numai pentru cei care aveau intrare separată, de luni s-au deschis aproape toate magazinele din centre, mall-uri etc. Excepția de la această prevedere o reprezintă amânarea deschiderii restaurantelor și cafenelelor cu spațiu interior, a cinematografelor și a locurilor de joacă pentru copii.
O altă măsură mult așteptată a fost cea privind redeschiderea creșelor, a grădinițelor și afterschool-urilor, decizia finală fiind a autorităților locale. În condițiile în care majoritatea părinților au trebuit să rămână acasă, pentru a avea grijă de copii, această prevedere a fost întâmpinată cu bucurie atât de angajații aflați în această situație, cât și de angajatori. Activitățile în aer liber și evenimentele de interior și de exterior la rândul lor au fost acoperite, acordându-se noi libertăți, cu permisiunea asocierii unui număr mai mare de persoane decât în faza anterioară a stării de alertă: în aer liber, șase persoane (în loc de trei), la evenimente private de interior 20, iar la exterior 50. S-au redeschis sălile de sport, fitness, piscinele și tratamentul balnear.
O prevedere importantă este legată de izolarea la revenirea în țară, aceasta fiind pe moment ridicată pentru persoanele care ajung în România din Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Confederația Elvețiană, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Lista statelor va fi completată, în funcție de evoluția situației pandemice.
Pe de altă parte, vedem cum situația economiei românești este, așa cum ne așteptam, problematică. Unul dintre sectoarele cele mai importante este cel al producerii și vânzării de automobile. Aici, dacă ne uităm la datele statistice, observăm o scădere de 33% a pieței auto față de aceeași perioadă din 2019. Exporturile sunt cele care au cunoscut o scădere drastică, așa că România a reușit să exporte bunuri în valoare de 20 de miliarde de euro, dar deficitul este uriaș, dacă ne gândim că a importat bunuri de 26 de miliarde de euro. Câteva sectoare însă au prosperat în aceste timpuri, printre ele fiind cel al cerealelor sau cel animalier, principalii cumpărători fiind țările arabe. În domeniul cerealelor, s-a înregistrat o creștere de 40% față de aceeași perioadă din anul trecut.
Între timp, producătorii și-au dat seama de cât de problematică este dependența de un singur client/ sector, astfel încât asistăm la găsirea de noi soluții, cum ar fi găsirea în magazine a produselor ce altfel se duceau direct către HoReCa, producerea de bunuri cu termen de valabilitate mai mare, apelarea la mediul online pentru distribuție sau livrarea directă către clienții casnici. Se pare că soluții se mai pot găsi.
