În urmă cu aproximativ trei luni de zile întreg sistemul medical românesc a fost regândit pentru a face față pacienților cu COVID-19. Rând pe rând, întreg personalul medical a fost pus în fața unor situații complet noi motiv pentru care a trebuit să se adapteze rapid pentru a le oferi bolnavilor cu coronavirus și nu numai, îngrijirile medicale de care aveau nevoie. Ușor nu a fost, ne-au spus medicii, însă acum că ne aflăm la câteva luni distanță de la declanșarea epidemiei, cadrele medicale au acceptat să ne împărtășească o parte din experiența lor profesională și de viață.
Cu siguranță că cea mai grea luptă este pentru personalul medical de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf.Parascheva” din Iași pentru că aici sunt tratate cele mai grave cazuri de pacienți cu coronavirus. Provocarea a fost deopotrivă pentru medici, asistente, personal auxiliar cât și pentru autoritățile în subordinea căruia se află unitatea spitalicească pentru că dincolo de calitatea actului medical și a protocoalelor epidemiologice care trebuiesc respectate, nevoia de materiale sanitare și echipamente de protecție este una vitală.
Am reușit ca într-un timp record să facem o departajare a întregului spital, atât pe latura administrativă cât și pe latură epidemiologică. Cu sprijinul autorităților și a oamenilor, cărora vrem să le mulțumim, am reușit să obținem o aprovizionare necesară a materialelor de protecție de care avem nevoie pentru a trata pacientul cu coronavirus. Întreg personalul lucrează într-un ritm susținut și avem sprijinul Spitalului de Recuprare unde sunt internați pacienții asimptomatici, la Spitalul de Neurochirurgie sunt trimise cazurile grave iar la Spitalul C.F.R pacienții confirmați care prezintă forme ușoare ale bolii. Pot spune că de câteva luni de zile asistăm la o premieră în ceea ce privește organizarea unităților spitalicești și gestionarea pacienților cu COVID-19, a declarat prof.univ.dr.Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași.
Încă din primele momente în care a fost instituită starea de urgență, întreg personalul medical și-a schimbat complet abordarea tuturor pacienților care puteau fi infectați.
A fost o schimbare dramatică legată de faptul că în acel moment vedeam cazuri cu coronavirus în Italia și Spania, reacția a fost una dramatică pentru că trebuia să ne pregătim pentru tot ce era mai rău posibil, ceea ce a însemnat golirea spitalelor, cu externarea pacienților și pregătirea celor care urmau să vină cu virusul, la care se adaugă goana pentru asigurarea de echipamente de protecție și medicamente pentru a putea trece peste acest moment, a spus conf.univ.dr.Ionuț Nistor, medic primar nefrolog.
Cel mai dificilă pentru toate unitățile spitalicești a fost procurarea de materiale sanitare și echipamente de protecție pentru că numărul lor era unul limitat iar riscul contactării virusului erau unul ridicat dacă nu se respectau normele impuse de Institutul Național de Sănătate Publică.
Procesul de instruire a fost unul mai greu de înțeles la început pentru că nu aveam experiența lucrului cu pacienți pozitivi, pe de altă parte exista o întreagă panică și doream niște echipamente care să ne protejeze de o posibila infectare. Au existat momente dificile, în ceea ce privește achiziția lor dar în același timp, din fericire, au mai fost și donații de viziere, materiale sanitare. Ne doream acele combinezoane pe care le vedeam în alte țări însă ele erau foarte greu de procurat, mai spus conf.univ.dr.Ionuț Nistor.
Experiențe de neuitat
O mare parte din medicii de la Iași au ales să meargă la Spitalul din Suceava pentru a le veni în sprijinul colegilor și a bolnavilor de acolo. Timp de câteva săptămâni aceștia au fost detașați și puși în fața unor provocări care au demonstrat faptul că în România există cadre medicale competente.
Experiența de la Suceava mi-a arătat că trebuie să fim mai mobili în sistemul sanitar. Există, din păcate, tendința de a prinde rădăcini în diverse poziții în spital și această pandemie ne-a arătat că soluția este să fii mobil, medicina până la urmă, un nivel de pregătire foarte bun și am văzut asta la Suceava. Toți colegii care mai erau valizi și care mai puteau lucra, indiferent de specialitate, tratau pacienți cu COVID-19 și se descurcau foarte bine încât cred că am realizat că se exagerează puțin cu supraspecialitatea, cred că foarte multe cazuri pot avea o primă abordare de la un medic generalist pentru ca pacientul să nu mai fie plimbat de la o unitate la alta, a mărturisit conf.univ.dr.Ionuț Nistor.
Ce se întâmplă cu ceilalți bolnavi?
Ori de câte ori treci pe lângă un spital este imposibil să nu vezi zeci de persoane care stau la rând pentru a trece de triajul epidemiologic amplasat la fiecare intrare. Acest lucru se întâmplă pentru că mulți dintre acești oameni au nevoie de tratamente și îngrijiri medicale de specialitate dar care nu pot fi internați decât în cazuri excepționale pentru a evita o posibilă infectare cu coronavirus.
Am făcut circuite separate pentru pacienții noștri, cei care au HIV/SIDA, hepatita B sau C, ținând cont de faptul că suntem un centru regional de tratare a acestor bolnavi. Situația este de așa natură și ne-am dori să îi putem spitaliza așa cum o faceam înainte de coronavirus însă vrem să păstrăm normele impuse la nivel național și nu numai, a declarat prof.univ.dr.Carmen Dorobăț.
Previziunile arată că ne vom confrunta cu acest virus o bună perioadă de timp și că multe dintre aspectele disfuncționale din sistemul medical ar trebui adaptate nevoilor actuale.
Trebuie să fim corecți cu lucrurile care erau prezente în sistemul sanitar românesc înainte de COVID-19. Toate ambulatoriile și nu numai, erau supraaglomerate. Foarte mulți dintre pacienții pe care îi vedem astăzi așteptând în curtea unui spital, erau înainte pe holuri, lucru care nu era normal nici atunci și nu este nici acum. Va trebui din punctul acesta de vedere să învățăm să funcționăm cu programări. Acum sunt lucruri care s-ar putea îmbunătăți. Nu este normal să aștepte în curtea spitalului, trebuie să găsim variante, a spus conf.univ.dr.Ionuț Nistor.
Din fericire, la Iași numărul cazurilor de medici și asistente infectate cu COVID-19 este unul mic față de alte orașe.
Noi am avut în jur de 20 de cazuri de infecție cu coronavirus în rândul personalului medical și în urma anchetei epidemiologice s-a constatat că acestea au contactat boala după ce au părăsit țara. Având în vedere faptul avem în jur de 450 de angajați, rata infectării este una destul de mică, spunem noi, a mai spus prof.univ.dr.Carmen Dorobăț.
În același timp, angajații din spitale spun că și-au asumat aceste riscuri în momentul în care și-au ales profesia.
Este dureros pentru că sunt persoane care au venit să își facă meseria și astfel s-au infectat, le-a afectat viața, au fost nevoiți să stea izolați trei-patru săptămâni, deloc comod. Și familiile lor la fel au fost expuse, si copii, soții. Acesta este un risc real la care s-au supus. Din fericire, nu a fost niciun coleg care să se fi pierdut și marea lor majoritate au avut forme ușoare, a conchis conf.univ.dr.Ionuț Nistor.
Deocamdată specialiștii ne spun că trendul nu este descrescător și că dacă nu vor fi respectate toate normele de igienă impuse adică purtarea măștii, cu respectarea distanței sociale, există posibilitatea ca numărul cazurilor să crească.
