Vedem semnele clare ale crizei financiare asociate pandemiei, iar cel mai bine acestea se pot remarca la nivelul mare al economiei prin evoluția sistemului bancar. Conform analizelor BCE, majoritatea băncilor din UE sunt îndeajuns de puternice pentru a depăși criza, dacă aceasta ar duce la o scădere de 9% din PIB. Ar fi necesară o perioadă de 2 ani pentru ca economia să revină la nivelul atins înainte de pandemie.
În acest context, Comisia Europeană încearcă să ajute firmele să depășească dificilul moment de față prin apelarea la împrumuturi de pe piețele de capital, vitale pentru redresare, pentru normalizarea activităților economice. Însă nu vom ști mai multe amănunte până în septembrie, când urmează să se lanseze un plan de acțiune în această direcție. Deocamdată știm că acest plan, aflat în dezbatere, conține 25 de măsuri de simplificare a politicilor fiscale, debirocratizarea și eficientizarea lor. I se asociază o creștere a transparenței fiscale între statele membre, inclusiv în ceea ce privește comerțul online și o reformă legată de buna guvernanță fiscală. Este și momentul unei modernizări la nivelul UE, în sensul unei digitalizări crescute, despre care știm că este necesară în special în cazul României. Deocamdată se poartă discuții între toate părțile interesate, așa că abia urmează să aflăm ce se va întâmpla la acest nivel după ajungerea la un consens.
Dacă ne uităm din nou la nivel global, înțelegem foarte bine nevoia aceasta de reformare a fiscalității și a modurilor de comunicare între diverse entități. Este unul dintre motivele pentru care chiar și înainte de criză la nivel european se vorbea despre sprijinirea internaționalizării IMM-urilor.
La nivel global, legat de ele, a fost făcut un studiu (realizat de OECD, Banca Mondială și Facebook) ce a cuprins peste 30.000 de IMM-uri active. Dintre acestea, în perioada ianuarie-mai peste un sfert au fost închise, în timp ce două treimi au raportat scăderea puternică a cifrei de afaceri, iar 57% dintre ele au anunțat diminuarea ei cu mai bine de jumătate. La nivel european, Marea Britanie, Italia și Portugalia au fost țările cele mai afectate – țări de altfel foarte puternic lovite și de criza sanitară. Așa cum era de așteptat, cele mai afectate sectoare economice, care au înregistrat cea mai ridicată pondere de companii închise pe fundalul pandemiei, sunt: agențiile de turism (54%), firmele organizatoare de evenimente (47%), serviciile de îngrijire a copiilor (de la locuri de joacă la diverse forme de after school – 45%), spectacole și divertisment (de la teatru la cinematograf, operă, festivaluri etc. – 36%) și HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele – 32%).
Interesant este faptul că acest studiu ne atrage atenția că nu HoReCa este sectorul cel mai afectat, așa cum tindem să considerăm de obicei, ci el se află pe locul 5 în acest clasament al afectării economice.
Ce va fi mai departe? Urmează să aflăm. Dar viitorul ține foarte mult de felul în care Uniunea Europeană și fiecare stat membru va înțelege să sprijine supraviețuirea și dezvoltarea economiei și a mediului de afaceri.
