Cititoarea noastră Alina C. ne-a trimis o poveste cutremurătoare de naștere care a avut loc într-un spital din Transilvania, în martie 2020. Fetița ei s-a născut cu multiple malformații, deși la ecografiile de rutină făcute nu s-au văzut probleme. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Totul a început în luna octombrie a anului 2019, când am aflat de sarcină și eram deja în luna a 5-a. Odată cu acea veste au început schimbările în regimul alimentar, după cum zicea doctorul că este mai bine. Și am început să fac controale și ecografii la fiecare două săptămâni, pentru că, fiind la prima sarcină, voaiam să mă asigur că totul este bine și că fătul se dezvoltă sănătos.
Prostia mea: am refuzat ecografiile 3D și 4D
Precizez că am avut o sarcină foarte ușoară, nu am avut pofte, nu am avut dureri, dar am răcit de două ori și prostia mea a fost că am mers la doctorul de familie pentru medicamente. Consideram că dacă știe că sunt însărcinată nu îmi va da ceva ce să îmi afecteze sarcina sau chiar să îi facă rau copilului.
Prostia mea este că am fost la spitalul judeţean la doctor, în loc să mă duc la privat, și că am zis că nu vreau să fac 3D-ul sau 4D-ul, că nu am vrut să știu cum arată. Am vrut să fie surpriză când se naște (acum regret enorm de mult că nu am facut). Am avut încredere în doctorița la care mergeam, când îmi spunea că totul este bine și că copilul este perfect sănătos.
Ziua în care ar fi trebuit să îmi țin fetița în brațe
După câteva luni și multe ecografii la care mi se spunea același lucru, că cel mic este sănătos și se dezvoltă bine, a venit momentul mult așteptat, când eram foarte aproape să îmi țin fetița în brațe.
Era în data de 8 martie 2020 când, dimineața la 10, mi s-a rupt apa. Neavând geanta pentru spital pregatită, am pus câteva lucruri pentru copil și pentru mine strictul necesar. Am ajuns la spital, unde am dat de o asistentă foarte drăguță.
După o jumătate de oră în care am stat jos, la Urgență, m-au dus sus, pe secție, unde trebuia să nasc. Iubitului meu i-au interzis să urce cu mine, spunând că nimeni nu are voie să vina sus pe secție. Am ajuns sus și acolo a început chinul. M-au pus într-un salon în care se afla un pat, murdar, și o baie cu wc, chiuvetă și un robinet pentru duș.
Nu mă interesează durerile tale!
M-au ținut acolo o oră și jumăte, iar eu urlam de durere. La un moment dat, a venit moașa și mi-a zis: „Nu mai urla atâta că oricum nu te bagă nimeni în seamă! Taci și rabdă, că nu mă interesează de durerile tale!”. După ceva timp, s-a făcut ora 16:30 și eu simțeam nevoia să împing, dar nu am avut atâta putere să mă întind să sun după asistentă.
