Pe fondul crizei provocate de pandemie, deficitul comercial al României s-a adâncit cu aproape un miliard de euro, ajungând la 8,665 miliarde. Pe scurt, exportăm mai puțin și importăm mai mult. În perioada 1-30 iunie 2020 față de aceeași perioadă din 2019, exporturile au scăzut cu 18,1%, iar importurile cu numai 12,6%. Per total, se estimează că deficitul total va fi de 8-9%.
În aceste condiții, guvernul alocă 2% din PIB ca sprijin în criză. Putem vedea partea bună: finanțele statului au fost puțin afectate față de alte țări din UE. Partea negativă este că acest lucru s-a realizat și prin sprijinul redus acordat mediului de afaceri. Spre exemplu, industria automobilelor a suferit o compresie importantă, de 34% în numai șapte luni. În general, industria României a cunoscut o creștere după ieșirea din stare de urgență, cum este și firesc. Însă se află în acest moment la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani, cu sectoare care au înregistrat prăbușiri: industria energetică a scăzut cu 31%, spre exemplu. Culmea, au existat și piețe care s-au dezvoltat în acest timp, iar una dintre ele este cea a artei, aflată pe creștere pe timpul pandemiei.
Instabilitatea economică a reverberat cu repeziciune la nivelul societății. Este de ajuns să vedem că aproape 900.000 de români și-au pierdut locurile de muncă din luna martie până la mijlocul lui iulie. Iar site-urile de căutare de joburi au înregistrat și ele o creștere consistentă în numărul CV-urilor depuse, o creștere de aproape 40%.
Pe de altă parte, așa cum arătam, până acum circa 2% din PIB a fost investit de stat în ajutorarea mediului de afaceri. Printre noile măsuri intrate în vigoare se numără și Kurzarbeit, reducerea programului de lucru care să prevină încetarea contractului de muncă, în care angajatorul va acoperi minimum 50% din salariu, iar statul 75% din cealaltă jumătate. Angajatorul plătește salariul, cu taxele și impozitele aferente, iar apoi cere decontarea acelui procent din partea statului.
Persoanele fizice autorizate și alți profesioniști care sunt în situația de a își vedea activitatea redusă din cauza coronavirusului, statul asigură un venit însumând 41,5% din salariul mediu brut, pentru care se vor plăti impozit pe venit și contribuții la sănătate și pensii.
Dacă cele de mai sus sunt măsuri care vin în completarea unora luate anterior, o prevedere nouă este cea privind telemunca: firmele vor putea cere 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat care a lucrat minimum 15 zile de acasă, pentru achiziția de echipamente.
Problema este că multe dintre prevederile adoptate nu pot fi aplicate, lipsindu-le normele. Așa este cazul și cu cea privind Kurzarbeit, amintită mai sus. Abia acum se află în dezbatere un ghid privind accesarea granturilor de IMM-uri, PFA-uri și CMI-uri. Vorbim de cele trei tipuri de finanțări pe care le-am prezentat anterior: microgranturi de 2.000 de euro (sumă forfetară acordată o singură dată), finanțare pentru capital de lucru (în sumă maximă de 150.000 de euro) și granturi pentru investiții (cu valoarea cuprinsă între 50.000 și 200.000 de euro). Acum așteptăm să vedem forma finală a acestui ghid necesar, să aflăm care sunt criteriile de eligibilitate ale candidatului, ale cheltuielilor, investițiilor etc. Bineînțeles că unele criterii sunt cunoscute, cum ar fi afectarea activității de pandemie, sau sustenabilitatea proiectelor. Pentru programul de investiții cofinanțarea este un alt criteriu: din București-Ilfov, minimum 30%, din restul țării minimum 15%.
