O parcare publică din Iași este scoasă la tarabă de către doi privați, prin mica publicitate.
“Teren ultracentral situat vis-a-vis de statuia Independenței cu deschidere la bulevard în suprafață de 471 cu posibilitatea extinderii până la 631 mp, front stradal 26 m. Excelent pentru dezvoltarea unui proiect în domeniul medical datorită proximinatii cu Policlinica Mare și Spitalul Sfântul Spiridon precum și unui imobil de tip comercial sau office . Pret 720 euro / mp”, sună anunțul celor doi proprietari.
Cum s-a ajuns ca un bun de utilitate publică să fie trecut în proprietate privată, prin sărirea celor două etape legale, respectiv stabirea de despăgubiri în compensare sau acordarea unui alt teren liber de sarcini, este o poveste lungă.
Scurtul drum dintre neconstituționalitate și dobândire
În anul 2001, numita Ilina-Minola-Magdalena Mirea, împreună cu Vasilichia Nadu și Denisa Radu Copaceni, deschid o acțiune în instanță care are ca obiect trecera în proprietate a unui teren în suprafață de 471 mp, situat în Iași, pe b-dul Independenței, teren grevat de o sarcină publică, respectiv parcare. În aprilie 2003, printr-o decizie a Curții Constituționale se face referire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondata, întrucât textul de lege criticat nu restrânge dreptul reclamantului de a se adresa instanţei cu acţiune în revendicare, ci prevede regimul proprietăţii statului asupra bunurilor ce fac obiectul domeniului public. Or, potrivit dispoziţiilor legale criticate, aceste bunuri sunt supuse principiului inalienabilității, asa cum este statuat în art. 135 alin. (5) din Constituţie.
Prin Încheierea din 15 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 988/2001, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 213/1998, excepţie ridicată de Vasilichia Nadu, Denisa Radu Copaceni şi Ilina-Minola-Magdalena Mirea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin ca Legea nr. 213/1998 este neconstitutionala deoarece, potrivit art. 11, bunurile cuprinse în cadrul listei-anexe la lege sunt scoase în afară circuitului civil, iar, pe cale de consecinţa, aceste bunuri nu pot face obiectul unei acţiuni în revendicare intentate de către o persoană abuziv deposedata. Pe baza acestui text, instanţele au considerat, susţin autorii excepţiei, „ca este nefondata o acţiune în revendicare a unui teren aflat în domeniul public al statului, date fiind dispoziţiile mai sus menţionatei legi care au ca efect faptul ca fac inoperabile prevederile art. 480 şi următoarele din Codul civil”.
În final, autorii excepţiei critica interpretarea instanţelor judecătoreşti, conform căreia legea „instituie imposibilitatea revendicării unui bun aflat în domeniul public al statului”, susținând că aceasta ar contraveni pactelor şi tratatelor la care România este parte. În final, Curtea Constituțională decide respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Vasilichia Nadu, Denisa Radu Copaceni şi Ilina-Minola-Magdalena Mirea în Dosarul nr. 988/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.
Notarul Doru Ciolrea a pus mâna pe o bucată din parcarea publică
În timp, Magdalena Mirea a reușit să pună mâna pe terenul revendicat. Surprinzător este faptul că din trunchiul aceleași parcări s-a mai înfruptat și altcineva, între timp, fiind vorba de notarul Doru Constantin Ciolpan, căruia I s-a restituit în natură, suprafața de 160 de metri pătrați, municipalitatea ieșeană rămânând în proprietate cu mai puțin de jumătate din parcare, respectiv cu o suprafață de 579 mp.
Doru Ciolpan este relativ nou pe piața notarilor din Iași, acesta renunțând în urmă cu câțiva ani la cabinetul notarial din comuna gălățeană Movila Miresii, pentru a deveni notar asociat la Iași, la cabinetul notarial Bălan Simona Ștefania. Tot la Adresa Aleea Nicolina 13, acolo unde Ciolpan are cabinetul notarial, Ciolpan activează ca mediator și tot acolo își are sediul social SC Ghenuta SRL, o societate implicată în tot felul de contracte dubioase, al cărui administrator, în acte, este un anume Ștefan Ciolpan. Potrivit ultimei raportări fiscale, în anul 2018, firma număra 145 de angajați, a avut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro și un pofit de jumătate de million de lei.
În primăvara anului 2013, Corpul de Control al CFR SA a întreprins un control de anvergură la Regionala Iaşi, în fieful lui Radu George Pipa, dând curs unor sesizări primite de la mai mulți angajaţi ai companiei. Verificările au vizat un număr de 17 dosare de achiziţii publice şi modul în care s-au derulat contractele încheiate cu societăţile desemnate câştigătoare, printre care și Ghenuta SRL. S-a mai stabilit că aprobarea actelor adiționale pentru suplimentarea fondurilor destinate derulării unor angajamente s-a făcut fără a se respecta baza legală și fără a exista note de fundamentare. În cursul acestui an, găsim societatea controlată de Ciolpan, prinsă în numai puțin de 4 contracte cu CFR, în cuantum total de este 11 milioane de lei, cea mai mare parte dintre servicii făcând referire la salubrizarea obiectivelor ce țin de patrimonial CFR. Potrivit Corpului de Control al CFR SA, este, de mai bine de un deceniu, abonată la bugetul companiei de stat.
