Lipsa personalului specializat pe zona de pază a cursurilor de râu din albia sau malurile cărora se extrag materialele balastiere, a dat naștere unui adevărat fenomen infracțional. Grupări infracționale constituite juridic, fenomen inedit în peisajul furturilor de resurse naturale, care este concurat doar de exploatările ilegale de material lemnos, activează de mai mulți ani pe raza de competență a ABA Prut-Bârlad. Sefii ABA Prut știu în amănunt cine și unde își desfășoară activitatea infracțională, dar măsurile luate nu pot atinge eficiența menită a stopa extragerile ilegale de agregate minerale din albiile, malurile, luncile și terasele cursurilor de apă. Astfel, societăți comerciale care au ca obiect de activitate vânzarea de material balastier, și-au făcut un obicei penal din a exploata albiile cursurilor de apă, de unde încarcă material pe care îl valorifică, furând și eludând în același timp orice răspundere în fața statul prejudiciat. Cu acordul tacit sau complice al unor funcționari de la ABA Prut Bârlad, sau din cauza lipsei de resurse umane care să contracareze acest fenomen, patronii câtorva astfel de societăți comerciale prospera de ani de zile prin furt. Este o sfidare la adresa patrimoniului natural, a siguranței râurilor și, nu în ultimul rând, la adresa scurtului și atrofiatului braț al legii.
“De ani de zile ne confruntăm cu o situație care ne depășește. Din cauza lipsei de personal care să protejeze zonele de exploatație, pe malurile mai multor cusuri de râu s-au dezvoltat adevărate fenomene infracționale. Am avut acțiuni punctuale cu Poliția pentru organizarea unor flagrante, dar multe au fost sortite eșecului, deoarece există o adevărată rețea de informatori și mijloace prin care acești hoți ne pot contracara acțiunile. Valoarea acestor pagube este extrem de mare, iar din profitul obținut ilicit își permit să plătească oameni și să achiziționeze tehnologie. Am avut un angajat care a stat la pânda, în mașină, o noapte întreagă, într-o zonă în care aveam informații că se fură cu camioanele. Până la miezul nopții nu a fost nici mișcare, iar când se pregătea să ne raportez că nu este nicio activitate suspectă, a fost întrerupt de un zgomot care venea de undeva de deasupra mașinii în care se afla. Era o dronă cu termoviziune pe care o lansaseră hoții în recunoaștere, pentru a scana terenul. L-au văzut pe omul nostru și în acea noapte nu s-a mișcat nimic. Pe lângă folosirea acestor tehnici de recunoaștere a terenului, când vin la furat au dispuși oameni la fiecare intrare și ieșire din zonă, care ii avertizează pe hoți în cazul unor mișcări suspecte care le-ar periclita acțiunile infracționale. Sunt bine organizați, au oameni și echipamente, ceea ce ne îngreunează mult acțiunile de prindere a lor în flagrant”, ne-a declarat Petru Avram, directorul ABA Prut Bârlad.
Lista hoților cu proptele politice
Această situație prezentată de conducerea ABA Prut- Bârlad este dublată și de pasivitatea propriului corp de control al instituției. Petru Avram aruncă vina pe Radu Tănăsan, șeful Inspecției Bazinale, responsabilul instituției pe zona de control, care nu a aplicat nicio sancțiune și nu a întocmit nicio plângere penală la nicio societate care exploatează ilegal agregate minerale.
Astfel, în ultimii 5 ani, în ciuda furtului susținut, inspectorii ABA Prut-Bârlad au aplicat doar 3 amenzi, în cuantum total de 185.000 lei, au dat 3 avertismente și au formulat 6 plângeri penale. O astfel de activitate slabă pe linie de control s-ar reflectat și în atitudinea unuia dintre infractori, patronul unei societăți amendate sfidându-l pe față pe directorul ABA Prut-Bârlad, pe care l-a întrebat dacă numai atât poate, după ce a încasat o amendă de 80.000 lei, că el își acoperă suma aceasta în câteva zile de furt.
În esență este vorba despre extrem de mulți bani care se obțin din aceste furturi, iar la nivelul ABA Prut-Bârlad există o rețea bine pusă la punct, pe filieră ierarhică, care se constituie ca paravan pentru aceste grupări infracționale, susțin surse din cadrul instituției ieșene.
Una dintre firmele care se ocupă de ani de zile de exploatarea ilegală a resurselor minerale din albiile râurilor este SC Davide Construct, firmă controlată de Florea Gică, președintele PSD Matca din Galați. Prin înlesnirea senatorului PSD, Daniel Butunoi, firma lui Florea Gică a devenit abonată la fondurile publice ale primăriilor din Galați. În cursul anului 2017, deputatul USR Bogdan Rodeanu a făcut sesizare la Agenţia Naţională de Integritate pentru faptul că din declaraţia de interese a lui Florea Gică, lipsesc un număr important de contracte cu bani publici obţinute de către firma SC Davide Construct SRL cu mai multe primării din judeţ, conduse de primari PSD. O altă firmă cu state vechi în exploatări ilegale pe Siret este SC Vertical Construct din Bacău, urmată de SC Korolis SRL din Umbrărești, companie specializată în comercializarea agregatelor naturale de balastieră. Aceste trei firme au dezvoltat adevărate imperii financiare din exploatarea și vânzarea ilegală de balast, nisip, pietriș spălat, piatră spartă concasată, nisip concasat sau balast concasat.
“Aceste firme au la butoane niște șmecheri cu rădăcini în zona politică și administrativă, așa că le este usor să se acopere la furt. Acestor balastieriști nu are ce să le facă nimeni din ABA Prut Bârlad sau Apele Române, atât timp cât au o susținere fermă din unor șefi precum Avram, Mețler sau Hofmann, de la corpul de control al ANAR”, a declarat, sub anonimat, unul dintre angajații ABA Prut Bârlad.
Radarul Balastierelor, un instrument neoperațional
În foarte scurt timp, România va beneficia de cel mai modern sistem informatic de monitorizare a exploatării și transportului de agregate minerale, a anunțat recent Costel Alexe, încă ministru al Mediului , până la investirea pe funcția de președinte al CJ Iași. Această aplicație, care urmează să intre în faza de testare, ar putea aduce câteva mari beneficii în oprirea jefuirii resurselor minerale de către cei care exploatează ilegal balast din albiile râurilor produc pagube iremediabile atât ecosistemelor acvatice cât și lucrărilor hidrotehnice sau infrastructurii rutiere.
“Fiecare român va putea contribui la stoparea exploatărilor ilegale de agregate minerale. Odată cu implementarea noului sistem, oricine va putea verifica, după numărul de înmatriculare, dacă un astfel de transport deține aviz legal”, a declarat Costel Alexe.
Ce ne facem, însă, dacă acest radar al balastierelor va fi la fel de neoperațional ca SUMAL-ul (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos), o aplicație pe care același Costel Alexe a bătut monedă electorală, în perioada în care pădurile virgine ale României erau transportate ilegal peste hotare cu complicitatea instituțiilor statului?
