Săptămâna aceasta a debutat cu noile măsuri luate de autorități pe fundalul creșterii numărului de îmbolnăviri cu COVID-19 și cu scandalul aferent legat de închiderea teatrelor și a HoReCa la interior. Deocamdată stăpânitorii nu s-au arătat foarte transparenți în luarea acestei decizii, cu atât mai mult cu cât sălile de jocuri rămân deschise. Cinismul calculului ar putea fi legat de sumele aduse la buget de cele din urmă față de primele amintite, dar sperăm să vedem și o motivare a hotărârii.
Între timp, FMI anunță că investițiile publice vor avea un rol vital în recuperarea cât mai rapidă a economiei: majorarea lor cu 1% se corelează cu creșterea investițiilor private cu 10%, iar un milion de dolari investiți în infrastructura tradițională generează între două și opt locuri de muncă, pe când direcționarea lor către cercetare și tehnologie duce la crearea a între cinci și 14 joburi. Sub aceste auspicii, FMI afirmă că impactul pandemiei ar putea fi mai redus decât estimase inițial, în iunie vorbind de o contracție mondială de aproape 5%, dar că oricum nu se întrevede o revenire pe termen mediu la nivelul anterior.
La nivel european, BCE estimează că prețurile vor cunoaște o scădere următoarele luni, însă doar până la începutul anului anterior. Acesta pe fondul scăderii cererii și a profitabilității băncilor. Pentru a dinamiza răspunsurile la criza provocată de pandemie, UE a decis ca și în 2021 să fie suspendate limitările bugetare – acel deficit de maximum 3% în special. Aceasta pentru că deja se estimează o contracție a pieței europene de 7,4%, urmată de o creștere la anul de circa 6%.
Un lucru care se simte tot mai puternic, fapt confirmat de OMS, este oboseala COVID-19. Aceasta atât la nivel de piețe naționale, cât și la nivelul persoanelor. Organizația Mondială a Sănătății estimează că nivelul de epuizare în unele cazuri ajunge la 60% și îndeamnă statele și actorii de pe piață să țină cont de stresul pe care îl resimt angajații.
Între timp, România resimte impactul pandemiei la nivelul veniturilor bugetare: în 6 luni de pandemie, obligațiile fiscale restante ale agenților economici au ajuns la 14,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă practic o dublare a lor. Trebuie însă remarcat că scăderile din martie, mai și iulie au fost însoțite de creșteri ale veniturilor în aprilie, iunie și august – luna în care față de august 2019 s-a înregistrat un plus de 8,8%.
În același timp însă deficitul bugetar a înregistrat o creștere semnificativă, de peste 54 de miliarde de lei, aferent a 5,18% din PIB.
Nu trebuie uitat că în octombrie urmează două evaluări ale economiei românești, de Moody’s și Fitch, pentru ca la începutul lui decembrie, chiar înainte de alegeri să vină o a treia, de S&P. Presiunea pe economie este foarte mare, iar nivelul de încredere a pieței este unul redus. Astfel, chiar dacă guvernul s-a împrumutat iar, cu jumătate de miliard de lei, la dobânzi mai scăzute decât până acum, totuși acestea se situează la cel mai ridicat nivel din UE, iar România rămâne pe mai departe țara cu cea mai slabă performanță din Uniune, cu costuri considerate nesustenabile chiar de BNR.
Bineînțeles că situația se explică și prin ajutoarele oferite mediului de afaceri, ce au însumat 31,17 miliarde de lei, adică circa 3% din PIB, dar problema este volatilitatea ridicată a încasărilor la buget și direcționarea acestor sume.
Economia României e așteptată de vremuri grele. Este foarte importantă deschiderea guvernanților către dialog, dar viitorul pieței românești este strâns legat de evoluția pandemiei în următoarele luni.
