La nivel mondial, economia dă semne de revenire, atât pe fondul apariției iminente pe piață a vaccinurilor anti COVID-19, cât și pe cel politic, ceea ce a făcut ca indicele Dow Jones să atingă un maxim istoric. Economia Germaniei, prima economie a Europei, a crescut în intervalul iulie-septembrie cu 8,5%, mult peste speranțele analiștilor.
Din păcate, România nu stă foarte bine la acest capitol. Evident, se putea și mai rău, dar bine nu este. Ministerul Finanțelor Publice a refăcut calculele și a conchis că deficitul bugetar va crește anul aceste până la 9,1% din PIB. Consiliul Fiscal însă afirmă că nivelul deficitului va fi mai mare și oferă cifra de 9,8% din PIB. La nivelul Uniunii Europene în ansamblul său declinul activității economice s-ar situa în 2020 la 7,4%, iar în România va ajunge la –4,2%. Ce înseamnă aceasta? Că este imposibilă redresarea în anul viitor, iar pentru o a atinge în 2022 trebuie o serie de schimbări importante la nivel economic. Practic, România are nevoie de elaborarea unui plan multianual, care să includă ca accelerator noile tehnologii și fiabilitatea pe termen mediu, nu doar scurt, la care să se adauge restructurarea cheltuielilor statului. Pentru că în acest moment statul merge pe minus, chiar zilele trecute fiind nevoit să apeleze la un nou împrumut extern.
Este greu de spus cum ar fi arătat economia României fără criza generată de pandemie. Dar un lucru se vede: că și fără COVID România nu s-ar fi încadrat în limita de deficit propusă și ar fi ajuns cu datoria aproape de 40% din PIB, ca urmare a politicilor nesustenabile din ultimii ani. Acum, cu mărirea pensiilor și dublarea alocațiilor, vorbim de noi elemente de presiune asupra bugetului. Tocmai de aceea au venit declarațiile prudente din partea guvernanților că salariul minim va fi majorat în funcție de mersul economiei.
Iar mersul economiei îl știm și îl simțim. Noile estimări oficiale privind PIB-ul pe anul în curs au dus și la necesitatea unei noi rectificări bugetare, a treia pe anul în curs. De la un venit de 1.141,4 miliarde lei estimat în februarie, am ajuns la 1.082,1 miliarde lei în aprilie, la 1.058,0 miliarde lei în august, iar acum s-a ajuns la 1.050,5 miliarde lei. Și nu ne ajută deloc faptul că, la nivel de țară, consumăm mai mult decât producem. Ceea ce face specialiștii să estimeze că soldul balanței comerciale se va deteriora de la 17,3 miliarde euro în 2019 la 18,7 miliarde euro în acest an și 21,3 miliarde euro în 2021. Ca să înțelegem: bugetul general consolidat este estimat la 337,8 miliarde de lei, respectiv 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei (28,4% din PIB) venituri din economie și 39,5 miliarde de lei (3,8% din PIB) fonduri externe nerambursabile, aflate în scădere. Dar cheltuielile sunt estimate la 433,8 miliarde de lei, respectiv 41,3% din PIB.
Fondurile europene așteptate de România se află în scădere, o scădere de 2,5 miliarde de lei. Prin urmare, guvernul are de gând să reducă din bugetul alocat investițiilor suma de 1,7 miliarde de lei din veniturile proprii și 2,8 miliarde de la proiectele cu finanțare europeană.
În rest, sunt ministere care primesc mai mulți bani la această rectificare bugetară (al Muncii, al Sănătății, Agriculturii, Fondurilor Europene, Lucrărilor Publice, Public), retezându-se în schimb de la altele (al Apărării, Finanțelor, de Interne, Economiei). Cum va arăta economia românească la finele anului urmează să vedem.
