Poluarea rămâne în continuare o problemă pentru municipiul Iași. Agenția pentru Protecția Mediului a transmis valorile înregistrate în ultima vreme iar indicele de calitate a aerului este Acceptabil. El poate avea șase nivele de la „Bun” la „Extrem de rău” și este influențat de cantitatea de substanțe toxice pe care le înregistrează în aer. La nivelul orașului sunt amplasate mai multe stații care înregistrează valorile în funcție de poluarea din trafic, cea industrială și cea generală, unde intră toți factorii care pot duce la afectarea mediului înconjurător și a sănătății populației.
Valorile înregistrate în zona Podu de Piatră, cartierele Decebal, Cantemir, Oancea și Tătărași și au fost calculate după indicatori poluați cum sunt dioxidul de sulf, de azot, PM10 și PM2,5. Spre exemplu, stația din Podu de Piatra înregistrează indicatori PM10 și dioxidul de azot, ca urmare a poluării din trafic. Aici indicele este acceptabil.
Metoda de referință pentru prelevarea şi măsurarea PM10 și PM2,5 este cea prevăzută în standardul EN 12341 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie, se arată în lege.
Particulele în suspensie sau PM10 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Principalele surse sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. De asemenea, traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Conform datelor furnizate de stațiile automate de monitorizare a calității aerului din județul Iași în care a fost disponibil cel puţin 1 indice specific conform Ordinului MMAP nr. 1818/2020, în data de 10.12.2020 indicele general de calitate a aerului corespunzător poluanților monitorizați a fost de la Bun la Acceptabil, a transmis Agenția pentru Protecția Mediului Iași.
Compuși toxici
Aceeași stație din Podu de Piatra mai măsoară și cantitatea de dioxid de azot. Ea se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea, dioxidul de azot este rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Și aici valoarea este tot Acceptabilă pentru municipiul Iași.
Stația din Oancea – Tătărași măsoară poluarea industrială specifică pentru indicatorii PM0, dioxid de azot și dioxid de sulf. Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii. El poate proveni de la sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel. Valori mai bune au fost înregistrate la stațiile din comuna Aroneanu, Tomești și Bosia-Ungheni unde indicele de calitate a aerului este Bun.
Pericol pentru sănătate
Fiecare substanță toxică prezentă în aer duce la complicații grave pentru organism mai ales când cantitățile sunt peste limitele normale. Spre exemplu, particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură, conform Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului.
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripă.Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental, se arată în studiile clinice.
În funcție de concentrație și perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane și asupra mediului înconjurător.
Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provocă dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecții ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului.
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna,murele.
Buletinele zilnice pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in județul Iași se pot consulta accesând linkul: http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/buletine-calitate-aer. Datele de calitate a aerului obținute în stațiile automate de monitorizare a calității aerului pot fi consultate în timp real accesând site-ul www.calitateaer.ro unde se pot vizualiza informații actualizate orar, aflate în curs de validare și certificare.
