Instabilitatea guvernamentală din această perioadă are, firesc, repercusiuni și asupra economiei românești, și așa slăbită. România are un buget de stat grevat de obligațiuni rigide (salarii, pensii etc.), iar economia națională nu mai poate îndura un stres foarte mare. Probabil de aceea parlamentarii s-au gândit să treacă legea evaziunii, care prevede că inculpații de evaziune fiscală în valoare de maximum 100.000 de euro scapă de închisoare doar cu o amendă, cu condiția de a acoperi integral prejudiciul, plus dobânzi și penalități. Amintim că o altă formă a legii a fost respinsă de Curtea Constituțională.
Ca urmare a faptului că nu avem un guvern cu puteri depline, nu mai poate fi prelungită amânarea reintrării în normal a relației companiilor cu ANAF. Astfel, din a doua zi de Crăciun se vor relua popririle bancare pentru datorii fiscale (suspendate din martie), dobânzile și penalitățile pentru același fel de datorii, ca și rambursarea TVA după regulile anterioare. Pe timpul pandemiei, ANAF a avut puteri reduse, departamentul antifraudă fiind aproape suspendat. Ca dovadă, numărul și cuantumul amenzilor aplicate comercianților s-au înjumătățit în această perioadă. Numai în primul semestru al lui 2020, datoriile cetățenilor și ale firmelor au crescut cu peste 40%.
Programul Rabla pentru electrocasnice a suferit modificări cu puțin timp înainte de a fi lansat, pentru ca imediat după să fie suspendat, cu numai câteva ore înainte de a începe – anunțul oficial spune că s-a ajuns la această situație „din cauza contextului general de instabilitate a securității cibernetice”. Modificările țin de lărgirea sferei produselor ce pot fi achiziționate, intrând de anul acesta, alături de televizoare, mașini de spălat sau frigidere, și alte aparate de uz casnic, precum tablete, laptopuri sau aspiratoare. În urma înscrierii, se eliberează un cupon (voucher) care trebuie folosit în termen de 15 zile, la un magazin acceptat în program care va prelua și aparatul vechi.
Continuă și chiar se prelungește ajutorul de stat pentru crearea de locuri de muncă, până la 31 decembrie 2023, cu modificări: nu mai este necesar ca solicitantul să fie fără restanțe la bugetul de stat sau ca o parte a noilor locuri de muncă să fie destinate persoanelor defavorizate.
În ceea ce privește granturile pentru investiții, o parte din banii primiți de la stat pot fi folosiți pentru cheltuieli imobiliare. Reamintesc că aceste granturi sunt cuprinse între 50.000 și 200.000 de euro, care sunt destinate să acopere maximum 85% din proiectul depus. Dar aceste investiții imobiliare trebuie să fie strict legate de activitatea beneficiarului – prin urmare, este vorba despre spații comerciale, nu rezidențiale.
Legat de microgranturi și de granturile pentru capital de lucru, sumele primite de companii pot fi îndreptate și către plata unor datorii la stat. Cheltuielile cu TVA sunt eligibile numai dacă sunt nerecuperabile. Aceste forme de cheltuire a sumelor nu sunt însă eligibile pentru granturile pentru investiții.
În fine, se anunță o serie de granturi pentru firmele de turism și cele de alimentație publică, în valoare de până la 800.000 de euro. Acestea vor veni sub forma unui ajutor de stat proporțional cu pierderile înregistrate în anul 2020, în timpul pandemiei și vor reprezenta maximum 20% din pierderi. O parte bună la această finanțare este că se poate suprapune cu alte forme de ajutor de stat.
