Criza provocată de noul coronavirus continuă inclusiv la nivel economic. Unul dintre efectele noii tulpini apărută în Marea Britanie a fost căderea burselor europene, indicele paneuropean STOXX coborând cu aproape 2%, în timp ce la București indicele BET înregistra o scădere de 1,53%. Evident că nu ne putem mira că acțiunile BioNTech au crescut în schimb, cu 4,6%. La fel cum nu este de mirare faptul că giganții tech au înregistrat creșteri importante la nivel global pe parcursul întregului an, ajungând ca GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple) să însumeze o valoare cumulată de 8.000 de miliarde de dolari – față de 2.000 de miliarde, în urmă cu doar 5 ani.
Dar acesta este prezentul. Între timp, UE se pregătește pentru viitor, prin adaptarea TEN-E (Trans European Network for Energy) la Green Deal. În noul context, se mizează pe atragerea de 50,5 de miliarde de euro pe an până în 2030 numai pentru rețelele de electricitate. Alte peste 100 miliarde de euro ar urma să fie atrase pentru aplicarea Strategiei Hidrogenului a Comisiei Europene, care ar urma să acopere 46-49% din resursele de gaze regenerabile sau cu conținut redus de carbon. Această modificare comportă și alte aspecte, cum ar fi încetarea sprijinului pentru infrastructura de gaze și petrol și investiții în rețele inteligente.
Cum va fi afectată România? Nu știm încă. Știm doar ce își propune guvernul numit, condus de Florin Cîțu, și anume multe investiții. Modernizarea a 70% din drumuri, a 2.500 de unități de învățământ, tabere, campusuri etc. nu e de ici, de colo. Pentru aceasta trebuie însă să așteptăm bugetul pe 2021, care nu mai are nici o șansă să fie adoptat anul acesta, ceea ce va duce din nou la probleme în desfășurarea activităților financiar-contabile în anul ce bate la ușă.
Vor funcționa mai departe instrumentele financiare și granturile pentru sectoarele grav afectate, precum și schemele de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piața muncii a angajaților din sectoarele afectate de pandemia de COVID-19. Aceasta ni se promite în programul de guvernare al noului guvern, alături de planuri precum alocarea a 2% din PIB pentru infrastructura transporturilor sau elemente mai generice, cum sunt tranziție verde, transformare digitală, creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă, coeziune socială și teritorială. Bineînțeles, miza cea mare o reprezintă cele 80 de miliarde de euro ce vor ajunge în România în 2021-2027 prin Cadrul Financiar Multianual al UE și programul Next Generation EU. O veste bună este că nu vor fi introduse sau majorate noi impozite și taxe, ci eforturile vor merge către îmbunătățirea colectării veniturilor, iar impozitul pe salariul minim va fi 0.
Aderarea la zona euro este un alt deziderat, în orizontul anului 2024. Ce este drept, PIB/ locuitor a crescut la 70%, adică a atins pragul minim pentru adoptarea monedei unice europene, în timp ce consumul individual efectiv (AIC) a ajuns la 79% din media bunăstării europene.
O altă propunere este cea privind corelarea birocrației cu dimensiunile unei companii, în acest sens fiind propusă reducerea sarcinii birocratice pentru firmele mici și mijlocii.
Acest program de guvernare vine după ce tocmai au fost adoptate două legi care aduc foarte multe modificări codurilor fiscale, mult prea multe fie și pentru a fi doar amintite aici.
Un an mai bun și vaccinare tuturor!
