În ediția de aseară a emisiunii “40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D, Adrian Năstase, celebrul și, totodată, controversatul om politic român a făcut dezvăluiri impresionante.
Fost premier al României, fost președinte al Partidului Social Democrat, Adrian Năstase, unul dintre cei mai vizibili lideri politici pe care i-a avut țara noastră în ultimii treizeci de ani, a răspuns în exclusivitate tirului de întrebări adresate de către jurnalista Denise Rifai, emoționand, deseori, prin dezvăluirile făcute în cadrul emisiunii.
Adrian Năstase a oferit detalii neștiute de mulți dintre români, despre viața personală dar și despre carieră sa politică, iar perioada petrecută în închisoare a lăsat, așa cum a spus însuși Adrian Năstase, urme adânci în viața sa. ”Ați vrut să vă sinucideți?”, a fost una dintre întrebarile-cheie referitoare la unul dintre cele mai dureroase momente din viața politicianului, la care acesta a trebuit să raspundă.
”Da! Așa am simțit atunci… pentru că mi s-a părut un gest de maximă umilință, și nu am acceptat atunci povestea asta. Sigur, mai târziu, am privit diferit lucrurile, dar era un alt moment. Polițistului care m-a împiedicat atunci să duc până la capăt gestul respectiv îi datorez viața, în mare măsură, pentru că, practic, el a blocat revolverul … ne-am bătut acolo, efectiv… . (…) Glonțul a trecut, atunci, la 3 mm de carotidă!”
O altă întrebare care i-a trezit trăiri intense politicianului român a fost cea referitoare la perioada în care a fost încarcerat. ”Care este cea mai umilitoare experiență din penitenciar?” a fost o altă <întrebare roșie> la care Adrian Năstase a răspuns aseară, al ”40 de întrebări cu Denise Rifai”.
”Aici îmi este foarte greu să răspund, deși pot găși multe răspunsuri. Un răspuns simplu este – momentul în care seara se închid ușile de la celulă, sunt ușile acelea din metal, care zăngăne pe toată linia de celulă și e … un sentiment cumplit! Pe de altă parte, nu-mi aduc aminte ca în toată perioada cât am fost la Rahova sau la Jilava, cineva să-mi fi spus altfel decât Domnule Prim-Ministru. (…) Acolo am ținut cursuri, am scris foarte mult … țineam prelegeri. Spre exemplu, unele prelegeri despre care îmi amintesc cu foarte mare placere erau pentru un grup, aflat într-o zonă a consumatorilor și traficanților de droguri, închiși la Jilava. Aveau o secție specială, finanțată de către Guvernul Norvegian, (…) erau un fel de comunitate. Eu le țineam cursuri, prelegeri, o dată pe săptămână, pe teme pe care ei și le alegeau. (…) pe care ei mi le-au făcut, desenele pe care mi le-au dat, le păstrez cu sfințenie. Vreau să spun că depinde cum îți construiești viața, în orice loc, și eu cred că am această capacitate de a mă adapta și de a funcționa într-un mod uman, încercând să înțeleg … Am niște amintiri foarte amestecate (…)” a răspuns Adrian Năstase.
