„S-a publicat motivarea deciziei nr. 4/2021 dată de ICCJ cu privire la deschiderea unui cont pe numele altei persoane, fără voia acesteia. Este extraordinară sub aspectul acurateții juridice.”, explică judecătorul Cristi Danileț pe blogul său.
„ICCJ aduce precizări importante: este adevărat că nu e voie să deschizi cont pe numele altei persoane, folosind datele reale (poze, informații etc), dar asta nu înseamnă că în mod automat fapta comisă de tine este infracțiunea menționată.
Iar eu interpretez: una e să faci un cont pe numele cuiva că ești fanul acestuia și vrei să îi lauzi munca și alta este să deschizi un cont pe numele acelei persoane pentru a publica poze intime ale acesteia, poze private cu familia ei sau pentru a strânge donații mințind că suferă de o boală gravă.”, conchide judecătorul.
Curtea de Apel Brașov – Secția penală în Dosarul nr. 9.010/197/2019, a solicitat Înaltei Curți pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „Dacă fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.) realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerințele ca acțiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept și, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului“.
Înalta Curte a decis că „fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.”
Însă ÎCCJ nuanțează „Bineînțeles că pentru reținerea infracțiunii, pe lângă cele două cerințe esențiale ce fac obiectul analizei în prezenta sesizare, este necesar ca scopul activităților desfășurate fără drept și care au ca rezultat date necorespunzătoare adevărului să fie acela de a utiliza datele informatice în vederea producerii de consecințe juridice, acesta urmând a fi verificat în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.”.
