Boala Cronica de Rinichi (BCR) este o afectiune progresiva, caracterizata prin scaderea functiei renale, fiind deseori asociata si cu un risc crescut de boala cardiovasculara sau cu accidentul vascular cerebral.
BCR afecteaza la nivel european 47 de milioane de oameni, in timp ce la nivel global cifrele se ridica la 840 de milioane de oameni.
Medicii din Iasi prezenti la masa rotunda ,,Legaturi primejdioase – Boala Cronica de Rinichi nu vine singura” au aratat ca, desi numarul de persoane afectate este atat de mare, rata de diagnosticare a acestei afectiuni este in continuare foarte mica, astfel ca aproximativ 90% dintre cei care sufera de aceasta boala nu stiu ca au acest diagnostic.
Dr. Razvan Miftode, medic primar medicina de familie, vice-presedinte al Societatii Nationale de Medicina Familiei, a declarat: ,,Gradul de depistare a bolii cronice de rinichi este cu atat mai scazut cu cat boala este intr-un stadiu mai incipient. Un studiu american arata ca in stadiile 1 si 2 gradul de nediagnosticare a bolii este de 96,6%.”
Stadiile incipiente ale BCR se succed fara ca pacientul sa observe simptome, dar investigatiile uzuale (RACU – raportul albumina/ creatinina urinara si RFGe – rata estimata de filtrare glomerulara) efectuate pacientilor la risc de a dezvolta boala cronica de rinichi ar putea diagnostica timpuriu boala si ar putea preveni evolutia BCR catre stadiile mai grave.
,,Boala Cronica de Rinichi de obicei nu apare singura, apare in cadrul unui context caruia noi ii spunem cardio-reno-metabolic. Se asociaza foarte frecvent cu diabetul zaharat si cu bolile cardiovasculare. Din pacate, foarte multi pacienti cu BCR nu sunt diagnosticati. Partea grava este ca multi sunt in stadiile avansate de boala cronica si nu au aceasta boala diagnosticata”, arata Prof. Dr. Bogdan Mihai, medic primar diabetolog, vice-presedinte al Societatii Romane de Diabet, Clinica de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Spitalul ”Sf. Spiridon”.
De exemplu, in stadiul 3 de BCR, cu o rata de filtrare glomerulara de sub 60 ml/minut, peste 85% dintre persoane nu stiu ca au boala renala. Aceste persoane au un risc foarte mare de a dezvolta evenimente cardiovasculare: infarct miocardic, insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral.
„Progresia bolii renale este influentata de multipli factori – obezitate, dislipidemie, fumat. Poate cei mai importanti factori care duc la o progresie rapida a bolii renale sunt diabetul zaharat, hipertensiunea si boala cardiovasculara. Ca urmare, la acesti pacienti trebuie cautata boala renala, deci trebuie sa facem screening. Pacientii cu diabet zaharat au un risc foarte mare de a face BCR si mai mult de jumatate din pacientii cu diabet au sau vor face in cursul evolutiei Boala Cronica de Rinichi. Toate persoanele cu diabet zaharat trebuie, macar o data pe an, sa faca un screening, sa verifice macar creatinina si raportul albumina-creatinina din urina. Doar depistarea precoce a BCR ar putea sa incetineasca evolutia ei”, explica Prof. Dr. Bogdan Mihai.
Conf. Dr. Cristian Statescu, medic primar cardiolog, seful Clinicii de Cardiologie medicala, Institutul de Boli CV ”Prof. George IM Georgescu”, a punctat legatura dintre BCR si riscul cardiovascular: ,,Acolo unde exista un diagnostic clar de hipertensiune arteriala, boala cronica de rinichi in stadiul 3 sau 4 predomina. Boala exista insa si la pacienti cu TA normala. Cu atat mai mult in aceasta situatie, hipertensiunea arteriala este una dintre bolile care trebuie diagnosticate precoce si tratate.
Exista o conexiune clara cardio-renala, pentru ca evenimentele cardio-vasculare, hipertensiunea arteriala si insuficienta arteriala cresc incidenta bolii cronice de rinichi. Pe de alta parte, boala cronica de rinichi creste la randul ei riscul de evenimente cardiovasculare. Uneori, hipertensiunea poate de fapt sa fie o consecinta a afectarii renale, situatie numita de noi hipertensiune arteriala secundara”.
„In cazul BCR, mesajul meu este urmatorul: pacientii cu boli cardiovasculare cronice, cu hipertensiune arteriala, cu diabet zaharat si pacientii care au alte afectiuni in sfera renala trebuie sa fie atenti la modul cum sunt urmariti de catre medicul de familie, sa colaboreze cu acesta si sa respecte intrutotul indicatiile medicului de familie. Medicul de familie il va dirija catre medicul specialist nefrolog ori de cate ori va considera ca evolutia parametrilor renali este nefavorabila, il va dirija catre investigatii de laborator. Tot medicul de familie il va sfatui in adoptarea unui stil de viata sanatos. Colaborarea intre medicul de familie si pacient este esentiala pentru depistarea precoce a acestei boli si pentru intarzierea evolutiei in timp si a agravarii acesteia. Eu sper ca, si prin implicarea pacientului in monitorizarea starii personale de sanatate, putem ameliora anumiti indicatori de sanatate la nivel individual si colectiv. Exista un proiect de testare gratuita a functiei renale, care se desfasoara in aceasta perioada si la care pot participa medicii de familie, nefrologii, diabetologii si cardiologii”, a mai spus Dr. Razvan Miftode, medic primar medicina de familie, vice-presedinte al Societatii Nationale de Medicina Familiei.
„Boala Cronica de Rinichi este cea mai importanta problema de afectare cronica in momentul de fata in lume si probabil si in Romania, vorbim de un predictor de mortalitate extraordinar, vorbim insa de analize extrem de simple care pot fi facute pentru depistarea bolii si vorbim despre o afectiune care pune stampila pe prezenta altor comorbiditati – cardiovasculare, metabolice – care trebuie rezolvate intr-o echipa multipla, complexa, ce contine medic de familie, nefrolog, cardiolog”, conchide Prof. Dr. Adrian Covic.
