După închiderea minelor, Comisia Europeană ar putea propune renunţarea la carnea de vită ca măsură de protejare a mediului. Puține feluri de mâncare deschid mai multe palate decât o bucată suculentă de carne de vită. Un sondaj din 2014 a constatat că friptura era mâncarea preferată a americanilor. Din păcate, gătind atât de multe vaci, oamenii se GĂTESC și pe ei înșiși, transmite The Economist.
Impactul alimentelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) poate trece sub radar. Într-un sondaj efectuat anul trecut în Marea Britanie, ponderea respondenților care spuneau că „producerea plantelor și a cărnii la ferme” a fost un „contribuitor semnificativ” la schimbările climatice a fost cea mai scăzută dintre cele zece activități enumerate. Cu toate acestea, două lucrări publicate anul trecut în Nature Food constată că alimentele, în special carnea de vită, creează mai multe GHG decât se credea anterior. Renunțarea la fripturi poate fi una dintre cele mai eficiente modalități de a vă reduce amprenta de carbon, potrivit stiripesurse.ro.
În 2019, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice a estimat că sistemul alimentar global era responsabil pentru 21-37% din emisiile de GES. În martie, cercetătorii de la Comisia Europeană și Oficiul pentru Alimentație și Agricultură al ONU au lansat un studiu cu o estimare centrală aproape de vârful acestui interval. Acesta a atribuit alimentelor 34% din GHG produse în 2015.
Această pondere crescută provine în parte din alegerile contabile. Lucrarea atribuie întregul impact al defrișărilor agriculturii care rezultă din aceasta; include emisiile după vânzarea alimentelor (cum ar fi deșeurile și gătitul); și numără culturile nealimentare precum bumbacul. Dar chiar și atunci când autorii au exclus emisiile încorporate din surse precum transportul și ambalajul, au descoperit că agricultura a generat 24% din GES. Potrivit World Resources Institute, un grup de cercetare, mașinile, trenurile, navele și avioanele produc în total 16%.
O altă lucrare recentă, realizată de Xiaoming Xu de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign și opt co-autori, alocă acest impact între 171 de culturi și 16 produse de origine animală. Se constată că alimentele de origine animală reprezintă 57% din GHG-urile agricole, față de 29% pentru alimentele din plante. Numai carnea de vită și laptele de vaca au reprezentat 34%. În combinație cu rezultatele studiului anterior, acest lucru implică faptul că bovinele produc 12% din emisiile de GES.
În comparație cu alte surse de hrană, carnea de vită are un consum unic de carbon. Deoarece vitele emit metan și au nevoie de pășuni mari care sunt adesea create prin defrișare, ele produc de șapte ori mai multe GHG per calorie de carne decât porcii și cu aproximativ 40% mai mult decât creveții de crescătorie. Acest lucru face ca carnea de vită să fie la o valoare anormală mai mare în rândul alimentelor decât cărbunele este printre sursele de electricitate: arderea cărbunelui generează cu doar 14% mai multe GHG decât arderea petrolului, un alt combustibil comun.
Aceste cifre pot subestima beneficiile pentru mediu ale micșorării populației de bovine. Metanul se risipește relativ repede, ceea ce înseamnă că emisiile bovine din trecut încetează în curând să mai încălzească planeta dacă acele animale nu sunt înlocuite. O astfel de schimbare ar putea crește, de asemenea, producția de alimente pe bază de plante, punând la dispoziție terenurile folosite acum pentru creșterea hranei pentru animale pentru alte culturi. Este nevoie de 33 de calorii din plante pentru a produce o calorie de carne de vită.
Cel mai simplu mod de a reduce producția de carne de vită este ca oamenii să mănânce alte animale sau să devină vegetarieni. Dar convingerea carnivorilor să renunțe la burgeri este o problemă grea. Din fericire, carnea cultivată în laborator trece de la vasele Petri la restaurantele de ultimă generație (vezi Technology Quarterly). Este greu de imaginat să faci fără carne de vită de la bovine vii, dar același lucru a fost valabil și cu cărbunele în urmă cu 100 de ani. Carnea de cultură ar putea juca un rol esențial în prevenirea unei catastrofe climatice.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
