Managerii din construcții, panificație și HoReCa spun că decizia Executivului de a permite inserția pe piața muncii a peste 100.000 de lucrători din state din afara Uniunii Europene îi salvează. Dar nu e suficient, adaugă ei. Patronatul Societăților din Construcții spune că se lucrează la standardizarea procedurilor de recrutare. Asta pentru că, spun constructorii, muncitorii dinVietnam sunt buni la finisaje, cei din India și Nepal excelează la lucrări de structuri. Un celebru restaurant din Iași recrutează deja muncitori din afara UE după marele exod al angajaților din HoreCa.
„Acum, fiecare firmă de construcții care se uită pe următorii 3-4 ani trebuie să aducă muncitori străini”
Membru în Comitetul director al Patronatului Societăților din Construcții și manager general al unei importante companii de construcții, Conest, Irinel Tofan spune că și firmele de recrutare trebuie să adopte proceduri specifice fiecărui domeniu: „Și la nivelul patronatului societăților de construcții ar trebui să ne reglementăm mai bine aceste nevoi de a ne aduce muncitori străini pentru că acum, fiecare firmă de construcții care se uită pe următorii 3-4 ani trebuie să aducă muncitori străini. Fiecare acționar face după cum crede, se duce și recrutează, nu foarte procedural, nu se explică cultura din România, condițiile meteo, pentru că timpul e scurt. Te duci la mii de kilometri, în câteva zile vezi 400-500 de posibili muncitori și să selectezi 100-200. E foarte important să le procedurăm. Am înțeles că firmele de recrutare din România au reușit să creioneze un patronat, un lucru important, astfel încât Patronatul Societăților de Construcții să explice firmelor de recrutare să aibă o gândire comună. Dau un exemplu, vietnamezii sunt mai productivi pe lucrările de finisaj, sunt informații că nepalezii, indienii, sunt mai buni pe lucrări de structură. Sunt aspecte foarte bine văzute, trebuie să faci un mixt de naționalități pentru a avea acoperite toate aceste categorii de muncă”.
Irinel Tofan detaliază: „Și mai mult decât atât, să ne îndreptăm către țări care furnizează o forță de muncă mai calificată în zona Arabiei, în zona Golfului, acolo unde în ultimii zece ani și următorii zece ani sunt investiții masive, cu cerințe de calitate ridicată. Asta este foarte indicat, ca atunci când ajungi în țările de unde recrutezi personal, ar fi bine să ajungi la firme care exportă forță de muncă serioasă, care sunt reglementate de ministerele respective ca acest import să nu fie un import numeric, nu ne mulțumește asta. Să aducem 100.000, această cifră este destul de mare, dar nu este suficientă pentru sectorul de construcții din România, per total”.
„Tinerii au niște așteptări mari salariale. Ei vor să muncească puțin, dar să primească foarte mulți bani”
Ajungem la lanțul de cofetării condus de Nicoletei Hrițcu. Este fondatoarea Glazurai și Cuptorul Moldovencei. Recunoaște că se confruntă cu o criză a forței de muncă: „Aplică foarte multe persoane care nu sunt interesate. Adică din 100% CV-uri aplicate pe care le avem noi, dacă sunt relevante, 2-3% și aici vorbesc de muncă necalificată. Așteptările oamenilor sunt foarte mari și nu sunt realiste în contextul în care trăim acum și o chestie foarte interesantă este că tinerii au niște așteptări mari salariale, dar nu înțele raportul de muncă-plată. Ei vor să muncească puțin, dar să primească foarte mulți bani”.
Este forța de muncă din străinătate o soluție? Nicoleta Hrițcu: „Sunt industrii pentru care genul acesta de forță de muncă se potrivește foarte bine. În business-urile mai mari, în care este producție de serie este soluție viabilă. În industria noastră, de cofetărie, este mai greu de implementat pentru că această comunicare zilnică între departamente, între oamenii care muncesc pe flux, este necesară. Noi în română avem probleme de comunicare, dar cu cineva care nu știe limba? E și diferența de cultură. Noi suntem diferiți”.
„Avem un coleg din SriLanka. I-am spus și lui că dacă am mai avea zece ca ei ar fi perfect”
Manager general al unui celebru restaurant din Iași, Toujours, Viorel Băcăoanu, a lucrat pe vase de croazieră în tinerețe și crede că „în contextul pandemiei și cu tot ceea ce se întâmplă în industria HoReCa, în special ultimii doi ani și chiar și înainte de asta, orice lucrător din afară e binevenit. Orice afacere din acest domeniu are nevoie de mână de lucru în momentul de față. Ce a generat criza? Înainte de pandemie, mulți credeau că dacă merg în afară vor fi bine plătiți. Iar în pandemie, mulți au renunțat la HoReCa. Tocmai pentru că a fost un domeniu lovit în perioada pandemiei și instabil. Când se închidea, când se deschidea. Mulți au plecat vânzători. Alții s-au îndreptat spre alte domenii. Avem un coleg din SriLanka. I-am spus și lui că dacă am mai avea zece ca ei ar fi perfect. El e direct în contact cu clienții, a învățat limba în cei doi ani, se descurcă și în românește. E super ok. Nu văd muncitorii străini la vârf, ci la bază. Spălător de vase, ajutor de bucătar, bucătar. Se încadrează perfect. Am avut ocazia să lucrez cu multe națiuni atunci când am lucrat pe vase de croazieră”.
Deși toți managerii firmelor care lucrează cu muncitori din afara UE spun că sunt costuri ridicate, eficiența lucrătorilor aduce beneficii companiilor.
