Sakira Ventura, profesoara in varsta e 28 de ani, a creat o harta interactiva pe care o utilizeaza ca un instrument menit sa aduca in centrul atentie compozitoarele „pierdute” de-a lungul istoriei.
Din Romania, au fost identificate 8 compozitoare de muzica clasica din ultimii 130 de ani
Mansi Barberis (1899-1986) din Iasi cu un portofoliu de peste 100 de compozitii muzicale pentru orchestra si pian. A fost compozitoare, soprana, violonista (a cantat sub bagheta lui George Enescu) si profesoara de canto la Conservatoarele din Iasi, Bucuresti si la Institutul de Teatru din Bucuresti.
Felicia Donceanu, nascuta in 1931 in Bacau, s-a remarcat drept compozitoare pentru numeroase piese de teatru dar si pentru lucrari camerale. A scris texte pentru diverse lucrari corale apartinand compozitorilor romani, scenarii pentru radio si spectacole muzical-coregrafice. In paralel, se exprima si in pictura si sculptura, fiind distinsa cu premii pentru muzica si pentru artele vizuale de catre UCMR, Uniunea Compozitorilor (7 trofee din 1984 pana in 1997) si Ordinul Meritul Cultural in 1981.
Adina Dumitrescu s-a nascut in 1964 in Fagaras, a studiat mai intai cursurile Facultatii de Automatica si Calculatoare de la Politehnica din Bucuresti si ulterior s-a inscris la Universitatea de Muzica unde a obtinut titlul de Doctor in Muzicologie. A scris peste 70 de lucrari orchestrale, concertante, camerale, corale si pentru instrumente solo, fiind distinsa cu numeroase premii atat in Romania dar si in Finlanda acolo unde compozitiile ei sunt interpretate frecvent.
Myriam Marbe (1931-1997) a fost o compozitoare, regizoare de film, pianista si critic muzical din Bucuresti care a fost descrisa ca fiind o parte esentiala a avangardei romanesti a secolului trecut. Portofoliul sau include peste 100 de compozitii in muzica de camera, simfonica, sacra, de balet, vocala, concertanta si instrumentala. Dupa absolvirea Conservatorului din Bucuresti, a fost angajata ca profesoara si a predat contrapunctul si compozitia in perioada 1954-1988. A fost premiata atat in Romania de UCMR (4 trofee) si Academia Romania dar si in Germania si in Franta unde a castigat trofeul Bernier al Academie des Beaux-Arts din Paris (1972).
Nascuta in 1952 la Bucuresti, Maia Ciobanu este absolventa a Universitatii Nationale de Muzica la sectia compozitie, unde a avut-o ca indrumatoare pe Myriam Marbe. Pe langa premiile castigate si medalia Ordinul Meritul Cultural din 2004, s-a remarcat in compozitii clasice (cameral, vocal-simfonic, coral, concertant si muzica de balet) dar si in muzica alternativa care imbina sunetele clasice cu cele electronice si din natura. Are o cariera didactica in cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, unde preda cursuri privitoare la muzica si relatia sunet-miscare in domeniul coregrafic.
Ana Maria Avram (1961-2017) a fost compozitoare, pianista, dirijoara si muzicolog. A absolvit Liceul si Universitatea de Muzica din Bucuresti fiind o pianista foarte apreciata – la numai 14 ani a interpretat un Concert al lui E.Grieg in compania Orchestrei de Camera Radio (1975). Cu un master luat la Sorbona in Estetica muzicala si un doctorat in Bucuresti, Ana Maria Avram a creat peste 170 de opusuri simfonice, camerale si muzica pe computer. A fondat o serie de festivaluri internationale dedicate muzicii electronice si spectrale atat in Romania dar si la Paris unde a sustinut Spectrum XXI. In 1994 i-a fost acordat Marele Premiu al Academiei Romane.
Adriana Hölszky s-a nascut in Bucuresti in 1956, a inceput sa studieze pianul la varsta de 3 ani iar din 1972 s-a inscris la Conservator unde a studiat pianul. In paralel, l-a avut ca mentor pe Stefan Niculescu pentru cursuri private de compozitie. In 1976, s-a mutat cu familia in Germania unde rezideaza si astazi, fiind un profesor si compozitor apreciat, membru al Academiei de Arte Fine din Berlin.
Doina Rotaru s-a nascut in 1951 in Bucuresti iar din 1975 a absolvit Conservatorul unde preda si astazi cursuri de compozitie. Este autoare a peste 25 de lucrari simfonice, din care 3 simfonii si 11 concerte, si a pest 70 de lucrari camerale, instrumentale si corale. A fost distinsa cu numeroase premii UCMR si al Academiei Romane (1986) iar compozitiile sale sunt interpretate frecvent in Franta, Japonia, Germania, Olanda, Suedia, Austria si Anglia.
Muzicologa spaniola lupta impotriva sexismului, a stigmatizarii si a normelor societale care le-au facut pe femei aproape invizibile in acest domeniu. Deseori au fost considerate muze ale marilor compozitori iar oamenii de stiinta au sustinut de mai multe ori de-a lungul timpului ca femeile nu ar fi pregatite din punct de vedere biologic pentru a compune muzica clasica.
Harta care a fost lansata de Sakira Ventura in mijlocul pandemiei a fost publicata pe pagina SVMusicology.com si include biografiile si muzica a peste 500 de compozitoare din intreaga lume.
Intr-un interviu acordat publicatiei The Guardian, Ventura a explicat cum i-a venit ideea acestui proiect educational care ar putea schimba viziunea lumii asupra unui domeniu care pare dominat strict de nume masculine: „Cand eram la facultatea de muzica, auzeam foarte rar despre femei care sa fi compus muzica clasica. Mereu am zis ca o sa le caut si o sa le pun pe o harta. Asa ca am facut fix acest lucru, literalmente. Aceste femei nu apar in cartile de istoria muzicii, operele lor nu sunt cantate in concerte iar muzica lor nu este nici macar inregistrata pe vreun suport clasic sau digital. M-am intrebat deseori unde ar trebui sa le caut, cum sa le gasesc?”
Solutia a gasit-o prin enciclopedii, biblioteci si retelele de socializare unde a cerut prietenilor recomandari de compozitoare insa mesajul ei a fost repostat de mii de ori, a ajuns in intreaga lume si a primit raspunsuri din toate colturile globului.
Cand a inceput, cunostea numai 5 nume de femei care au creat muzica clasica deoarece nici macar in universitatile de profil nu se aprofundeaza acest subiect asa cum ar trebui. Dupa un an care a inclus sute de ore de lucru, site-ul ei documenteaza peste 530 de compozitoare, fiecare avand o scurta descriere si cate un link unde pot fi ascultate creatiile lor. In prezent, se lucreaza la adaugarea a alte 500 de nume pe harta.
Desi proiectul sau rescrie istoria muzicii clasice, concluzia profesoarei rezidenta in Valencia este ca „Este o lume condusa de barbati si relatata de barbati, asa ca este normal ca femeile sa nu apara. Cand cauti mai atent, afli ca au existat intotdeauna femei care au compus muzica clasica. Insa barbatii nu au fost interesati sa stie nimic despre ele. In plus, multe dintre aceste femei au fost nevoite sa isi publice muzica sub un pseudonim masculin sau drept anonimi pentru a nu avea probleme cu familiile lor.”
Din punct de vedere cronologic, prima femeie care apare pe harta este Kassia, o maica stareta bizantina din 810, compozitoare a unor imnuri religioase care sunt interpretate si astazi in bisericile ortodoxe. Cea mai tanara compozitoare in viata de pe harta intocmita de Ventura este Alma Deutscher din Marea Britanie, nascuta in anul 2005 care a compus prima sonata la pian la varsta de 6 ani.
Unul dintre exemplele faimoase este cel al lui Nannerl Mozart, sora lui Mozart care era considerata un copil prodigy la fel ca fratele ei. Cariera ei s-a incheiat abrupt la varsta de 18 ani deoarece i-ar fi stricat reputatia.
Maria Anna Mozart – poreclita Nannerl – era considerata la fel de talentata ca fratele ei, Wolfgang si au concertat impreuna in intreaga Europa ca un grup format din doi „copii-minune” (wunderkinder), avand inclusiv o perioada de 18 luni in Londra intre 1764-1765 unde au cantat la Curtea Regala.
Era permis si chiar recomandat pentru fiicele nobililor sa invete sa cante sau sa compuna muzica clasica insa in momentul in care ajungeau la varsta de 18 ani si erau eligibile pentru casatorie, o astfel de ocupatie era considerata daunatoare in privinta reputatiei. O femeie care urca pe scena in fata barbatilor era vazuta ca avand moraluri indoielnice asa ca tatal ei a lasat-o acasa, in Salzburg si a continuat sa il sprijine pe fratele ei, pe Wolfgang in turneele sustinute la curtile regale europene.
Din pacate, nici macar una din compozitiile ei nu au supravietuit dar din scrisorile familiei Mozart se stie ca a continuat sa compuna chiar si dupa ce a ramas in Salzburg. A trimis compozitiile catre fratele si tatal ei, Wolfgang a laudat-o si a incurajat-o sa lucreze in continuare in timp ce „Papa”, asa cum i se adresa Nannerl in scrisori, a ignorat acest subiect.
Pana spre finalul vietii, Wolfgang Mozart a sustinut ca nimeni nu putea sa cante la pian la fel de bine ca sora lui iar Imparatul Leopold a numit-o in repetate randuri „una dintre cele mai bune pianiste din Europa, cu o cunoastere perfecta a armoniilor si modulatiilor, reusind sa improvizeze atat de bine incat ramai uimit”.
