În zona barierei BJATM se profilează un viitor cartier fantomă al Iașului. Țeapa pe care dezvoltatorul complexului le-o pregătește cumpărătorilor, se va întoarce împotriva lui. Lipsa accesibilității va naște al doilea Dream Village, complex care zace abandonat printre bălării de mai bine de un deceniu. Lipsa descărcării de trafic, dar și nerespectarea normativelor în construcții, va bloca vânzarea unităților locative care au fost scoase deja la vânzare, la stadiu de planșă. Comat Towers completează anarhia construcțiilor proaste făcute pentru profit, nu pentru locuit
Comat Tower este unul dintre ultimele cartiere rezidențiale aprobate a se construi la Iași, fără întrunirea unor indicatori de trafic specifici zonei în care dezvoltatorul va edifica cele 10 blocuri de 18 etaje, ce vor da formă cartierului rezidențial din capătul Iașului. Arterele înguste amenajate pentru trafic relaxat nu vor putea prelua cele câteva mii de mașini ce se estimează a deservi riveranii viitorului cartier.
Artera principală care ar urma să preia traficul din complex este una extrem de sufocată la ore de vârf. Un alt inconvenient este acela că în zonă există o trecere de nivel cu calea ferată care asigură constant timpi de așteptare de la 30 de minute la o oră, de cel puțin 7 ori pe zi, potrivit programului trenurilor care fac legătura cu punctele feroviare din nordul județului. Practic, jumătate din zi, traficul în zonă este paralizat. Față de această situație, dezvoltatorul nu a prevăzut prin proiect nici măcar o alveolă tampon de așteptare pentru preluarea traficului dinspre cartier spre oraș. În cazul în care, cum se întâmplă în mod constant, se pune bariera la trecerea de nivel cu calea ferată, riveranii rămân captivi printre blocuri la intervale destul de mari.
Ce prevede proiectul blocurilor fantomă
În luna august a anului trecut, Comat a vândut proiectul din zona barierei BJATM , imediat ce PUZ-ul a fost aprobat în Consiliul Local (CL). Noul investitor este firma Sun Residence, o firmă cu sediul social în Butea.
Prin proiect se propune desființarea a 18 construcții aflate pe cele două parcele de teren şi construirea a 10 blocuri care vor avea un regim cu 6, 10 și 18 etaje. Suprafața totală a terenului ce era deținut de Comat ajungea la 22.626 mp: teren liber în suprafață de 17.000 mp și peste 5.600 mp de teren pe care există acum construcții ce vor fi dezafectate. Cartierul rezidențial în sine este autorizat să se edifice pe două parcele de 5.551 mp și respectiv 10.957 mp. În urma implementării proiectului integral, suprafața ocupată de construcții va fi de 9.910 mp (50% din total), circulațiile pietonale și accesele în parcarea subterană vor ocupa circa 4.000 mp, iar spațiile verzi circa 6.000 mp, în timp ce pe alți aproape 3.000 mp sunt prevăzute circulației auto.
Comat Towers completează anarhia construcțiilor proaste făcute pentru profit, nu pentru locuit
Cartierul Comat Towers este încă un exemplu elocvent al sufocării urbanistice, rutiere și de mediu. Infrastructura Iașului, care nu a beneficiat decât sporadic de anumite lucrări de modernizare, dar nu și de sistematizare, nu mai suportă construcții pe verticală. Dar, cu toate acestea, industria imobiliară are undă verde pentru extindere.
Numai departe anul trecut, documentațiile de urbanism (sub forma de PUZ şi PUD) aprobate în Consiliul Local Iași, în urma cărora s-au eliberat ulterior autorizații de construire pentru clădiri de locuințe colective/individuale, însumează 52.734 mp (utili) plus 13.656 mp pe care ar trebui să realizeze parcări subterane.
“Anul trecut a fost aprobat un PUZ cu locuințe care reprezintă 40% din suprafața totală aprobată în 2021. Mai mult, amplasamentul pe care se va realiza această investiție este situat la 2.4 km de cea mai apropiată stație de transport în comun. Deci, ghici, câte mașini se vor mai adăuga traficului? Totuși gradul de motorizare este în creștere, fapt care face ca să existe din ce în ce mai multe familii care să dețină câte două mașini și să le și folosească. In același timp primăriile din metropolitan profită de exigențele crescute din Iași, și aprobă foarte multe construcții, culmea, tot pe infrastructura ieșeană. Ba, mai mult, distanțele fiind mai mari, infrastructura e întinsă la maxim. Chiar și la etapa de Consiliu Județean PUZ-urile din comunele învecinate nu sunt respinse din considerent că nu există bază legală’, a declarat Ilulian Husanu, consilier local, membru în Comisia de Urbanism.
Potrivit datelor înregistrate la nivelul compartimentelor de urbanism, rezultă că tendința din viitorul apropiat este de a se adăuga 808 locuințe/case noi anual, care vor fi completate cu vechile PUZ-uri aprobate în anii de dinaintea 2021. La cele 808 se adaugă construcțiile din zona metropolitana consecința fiind o supraaglomerare a traficului la intrările în oraș.
Clienți sau cobai ai imobiliarilor?
În prima zi a acestui an, figurau în Iași 10.239.211 mp cu destinația de locuințe, pentru o populație de 400.373 locuitori plus 10.466 rezidenți.
Potrivit consilierului local, se remarcă un conflict între dorința mediului privat de a dezvolta proiecte rezidențiale sau de birouri și capacitatea primăriei de a se adapta. Pe cale de consecință, administrația locală ar trebui să traseze un pachet de servicii publice și condiții urbane pe care le consideră minime de a fi asigurate, ca de exemplu orice locuință nouă trebuie să aibă acces la transport public la o distanță minimă de parc, școală și grădiniță, iar planurile de investiții din viitor sa cuprindă și aceste detalii de dezvoltare. Orice nouă construcție care nu respecta aceste mici standarde duce la scăderea calității vieții pentru întreg orașul. Pe scurt, este nevoie rapidă de un PUG nou!
“Exista și o legendă urbană ieșeană care circula acum 2 ani: un anume dezvoltator și-ar fi tatuat cifrele 450 pe braț. Era, și este în continuare, un concurs între dezvoltatori: cine construiește mai ieftin (si mai slab calitativ). Bănuiesc că în prezent tatuajul ar trebui modificat undeva la 550 (euro/mp), depinzând totuși, major, dacă e o singură asă sau un bloc înalt. Iaşiul are totuși nevoie să se dezvolte și să-și schimbe și urbanistic fața, şi mă refer mai ales la zona centrală. A se vedea, de exemplu, tot terenul în pantă ce coboară de la Palas spre Bahlui, zona străzilor din Copou… Enorm de multe case părăsite, abandonate, devenind insalubre… La ora actuală se construiește pentru profit, nu se respectă regulile de siguranță sau urbanism civilizat, totul este dus spre limita legalului, derogări și aprobări pe picior. Blocurile construite în albele apelor suferă și până la inundații, multe apartamente au igrasie (pericol de pneumonie), în cazul unor inundații vor suferi doar clienții care au plătit pentru acele locuințe”, a concis consilierul local.
