Generalul-locotenent cu trei stele Ştefan Dimofte s-a născut la data de 15.03.1922 în fosta comună Gloduri, astăzi Izvorul Berheciului, judeţul Bacău. Pentru a marca împlinirea a 100 de ani, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” Iași a organizat o ceremonie festivă în cadrul Cercului Mlitar. A văzut Iașul bombardat, a mers pe jos până la Slatina, a îndurat frigul și foamea pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar acum tot ceea ce militarul își dorește este pacea în lume.
„Am împlinit vârsta de 100 de ani și am trecut prin atâtea greutăți. Vorbesc de viața de militar. Am ajuns la vârsta asta să mai văd războiul iar. Îmi doresc să fie liniște și pace în toată lumea”, a mărturisit plin de emoție generalul locotenent Ștefan Dimofte.
Întreaga activitate a generalului-locotenent Ștefan Dimofte reprezintă un exemplu pentru militarii de astăzi.
„Sunt 100 de ani de istorie, de provocări și greutăți pe care viața i le-a oferit și care cu siguranță nu pot să însemne pentru noi altceva decât lecții de viață. Este datoria noastră, în primul rând creștinească, și în al doilea rând caramaderească de a-i fi alături, de a împărtăși cu domnia sa bucuria împlinirea acestei frumoase vârste”, a declarat general de brigadă Daniel Pop, comandantul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” Iași.
Ștefan Dimofte, fost soldat, astăzi general-maior în rezervă, s-a născut după 4 ani de la Marea Unire din 1918. 1939 a fost anul de cotitură pentru tânărul Ștefan, care, la 17 ani, începea cursurile Liceului Militar de la București. Era chiar pe 1 decembrie, de ziua Marii Uniri.
România avea să intre în război în 1941: ”Am dat examenul de absolvire a școlii, de Bacalaureat, în 1943, după care ne-au trimis la regimente. Pentru că ținea la mine, comandantul școlii, un colonel Saftu Corneliu, mi-a spus: Măi, te trimit la regimentul unde am făcut și eu stagiul, la Slatina. Eu eram băcăuan, puteam să mă duc la Bacău, sau la Brăila. Dar am mers la Slatina, Olt. Orașul Slatina era atunci cum e acum Târgu Frumos – un orășel mic, de provincie, cam amărât”, își aduce aminte Ștefan Dimofte.
Iașul, bombardat
În jurul datei de 7 iunie 1944, câteva escadrile americane au bombardat Iaşul, în special zona Păcurari, distrugând multe case, spune Ștefan Dimofte.
„În seara de 19 august 1944 câteva escadrile germane s-au dus şi au bombardat Castelul Cuza din Ruginoasa unde era un spital rusesc. Pentru acest fapt, statul român a cheltuit mulţi bani pentru refacerea castelului. Noaptea, pe la ora 21.00, am găsit ofiţeri cu capurile goale fugiţi din zona unde erau buimăciţi de atacurile ruşilor. Regimentul meu, 26 Artilerie, s-a retras de pe poziţie de pe dealurile de la est de satul Orzeni, comuna Holboca, cu tunurile şi seara am ajuns pe la Tomeşti. Ruşii intraseră în Iaşi. Oraşul era acoperit de fum şi explozii. În zona Chicirea am stat toată noaptea printre copaci. Era şi o livadă. Depozitul de muniţie care era la Tomeşti a fost aruncat în aer. În ziua de 21 august ne-am retras tot regimentul şi ne-am regrupat în comuna Costuleni, judeţul Iaşi unde ne-am cazat pe la diferite case. A fost ultima mâncare pregătită de bucătăria regimentului”.
Generalul-locotenent spune că cel mai mult l-a ajutat credința pentru a scăpa și de prizonierat, și de moarte, și de răni.
„Am avut o cruciuliță de prin 1940, când eram elev. Cruciulița n-o mai am, dar am purtat-o și la gât, apoi într-un portofel, și am avut-o până în 2012”.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat 28 aprilie 2021, decretul privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, în retragere, a domnului general-maior – cu două stele, în retragere, veteran de război, Dimofte Ștefan, din Ministerul Apărării Naționale.
