Tot mai multe țări raportează copii cu simptomele care duc la ideea că ar putea avea o astfel de afecțiune.
Cercetătorii fac eforturi să afle care sunt cauzele acestei hepatite cât mai curând. La foc continuu se fac analize genomice și ale transcriptomului, la fel ca și în cazul SARS-CoV-2.
Doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a explicat, într-un interviu pentru ziare.com, stadiul în care se află cercetările privind cauza hepatitei atipice dar și cum ne putem feri de celelalte tipuri ale hepatitei ale cărei cauze le cunoaștem deja.
”Ceea ce atrage cel mai mult atenția este acest procent de 10% din cazuri care au nevoie de transplant hepatic. Ceea ce în mod evident ne arată că pe lângă agenții cauzali care pot să fie patogeni, poate să fie un virus sau o combinație între aceștia. Mai este și componenta cealaltă, felul în care organismul reacționează față de ceva care nu este propriu, în cazul acesta față de un agent patogen sau o substanță toxică”, a explicat specialistul.
Având în vedere că unii copii au manifestat simptomele acestei afecțiuni cu origini necunoscute după o infecție anterioară cu noul coronavirus, oamenii de știință fac cercetări atât asupra adenovirusului cât și asupra SARS-CoV-2.
”Analizele care se folosesc sunt unele foarte detaliate atât asupra adenovirusului cât și asupra SARS-Cov-2, pe de o parte, inclusiv analize genomice, adică structura virală respectivă și analize de tip transcriptomului adică cele care se referă la alte componente ale materialului genetic.
Sunt analize aprofundate care se fac în special la cazurile care au nevoie de transplant hepatic și aici sunt, pe lângă analiza genomului și cea a transcriptomului uman de data aceasta, se mai fac analize care arată tipul de reacție la nivelul sistemului imun.
Este destul de probabil ca distrugerea masivă a ficatului care are nevoie de transplant să nu fie cauzată direct de virus, de agentul care produce hepatita ci, cum am văzut și în cazurile de COVID, efectul unei reacții imunologice exagerat de anormale. În cazul COVID-19 s-a vorbit despre acea furtună de citokine”, mai spune dr. Marius Geantă.
Expertul în sănătate mai precizează că, ”din punct de vedere terapeutic, sunt destul de puține opțiuni”.
”Vorbim despre opțiunile de susținere ale funcțiilor ficatului. Ficatul are două mari categorii de funcții: elimină din organism toxinele iar funcția aceasta poate fi preluată printr-o dializă care poate fi temporală.
Cea de-a doua funcție a ficatului este cea de a produce enzime, proteine și alte substanțe necesare pentru funcționarea organismul iar dacă el este distrus este clar că este nevoie de un aport din exterior cu astfel de substanțe administrate prin perfuzii. Din păcate nu sunt foarte multe opțiuni”, a mai explicat dr. Marius Geantă.
Cei care au nevoie de transplat pot obține o parte din ficat de la unul dintre părinți, cel care este compatibil.
”Partea bună, dacă este s-o numim așa, este faptul că dacă este nevoie de un transplant hepatic la copil, pentru acesta este nevoie doar de o parte din ficatul părintelui care este în cea mai mare măsură compatibil.
Nu este nevoie de transpaltul unui alt ficat de la un alt copil. Iar din acest punct de vedere putem spune că stăm un pic mai bine decât în cazul transplantului hepatic la persoane adulte”, a mai precizat președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
