Indicatorii privind populaţia rezidentă au fost construiţi utilizând date prelucrate din surse administrative, date primite de la institutele naţionale de statistică a Spaniei şi Italiei, baza de date a Eurostat privind populaţia şi migraţia internaţională şi rezultatele unui model econometric în vederea dimensionării componentei de migraţie internaţională. Recensamântul Populatiei şi Locuinţelor-runda 2021,
care se desfășoară în anul 2022, va furniza date actualizate privind populatia rezidentă pe localităţi.
În judeţul Iaşi, în anul pandemic 2020, s-a înregistrat un număr de 8772 născuţi-vii, în scădere faţă de anul anterior, când am avut un număr de 10.607 născuţi-vii. Din cei 8772 de născuţii-vii, 4035 născuţi-vii sunt din mediul urban şi 4737 din mediul rural. În general, se nasc mai mulţi bărbaţi, decât femei. Şi în judeţul Iaşi, în anul 2020, s-au înregistrat 4464 de bărbaţi, cu 158 mai mulţi decât femei. Rata natalităţii
reprezintă numărul de născuţi-vii la 1000 de locuitori. În judeţul Iaşi, în anul 2020, rata natalităţii a fost de 9,1 născuţi-vii la o mie de locuitori, mai mică cu două puncte procentuale faţă de valoarea din anul anterior.
Potrivit datelor INS pentru județul Iași, în anul 2020, vârsta medie a mamei la naştere a fost 28,4 ani, în creștere cu 5,7 ani față de de anul 1995.
Natalitatea în România este în scădere ca urmare a modificării stilurilor de viaţă la tinerii de astăzi. Aceştia amână căsătoria şi decizia de a avea copii deoarece sunt tot mai preocupaţi de locul de muncă, câştiguri, profesie, carieră, petrecerea timpului liber. Întemeierea unei familii, naşterea şi creşterea copiilor nu se mai află printre priorităţile tinerilor.
„Până în 1990, o femeie din România năştea în medie doi copii, fapt care asigura înlocuirea naturală a populaţiei. Rata natalităţii pentru anul 1990 a fost de 13,6 născuţi-vii la o mie de locuitori. În lucrările de demografie, natalitatea este tratată împreună cu fertilitatea prin care înţelegem numărul de născuţi-vii care revin la 1000 de femei cu vârste cuprinse între 15-49 de ani. Rata fertilităţii reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populaţia feminină de 15-49 de ani de la 1 iulie din statistica curentă”, a transmis Institutul Național de Statistică.
În judeţul Iaşi, rata fertilităţii a fost în anul 2020 de 36,3 născuţi-vii la o mie de femei în vârstă fertilă. În anul 1990, rata fertilităţii a fost în judeţul nostru de 70,6 născuţi-vii la o mie de femei în vârstă fertilă. Comparaţia între rata fertilităţii din 2020 vs. 1990 arată un declin puternic şi de durată a acestui fenomen demografic.
Alina Botezat – cercetător: Pentru femei, în ultimele 2 decenii au crescut oportunitățile de educație și profesionale. Femeile stau mai mult în sistemul educațional, iar acest lucru a determinat o amânare a vârstei la care ele decid să procreeze.
Acesta e unul dintre motivele pentru care femeile decid să devină mame la vârste mai înaintate.
-Am 47 de ani. Nu am copii.
-Îmi doresc copii, da. Mă ocup foarte mult de partea profesională.
Copilul nu mai este prioritar în viața de familie, afirmă sociologii.
Vasile Ghețău, director Centrul de Cercetare Demografică, Academia Română: Copilul fost detronat de venituri mai mari, un nivel de trai mai ridicat, poziții profesionale foarte ridicate și bine plătite și care cer sacrificii în materie de timp și energie.
Mai bine de jumătate dintre cuplurile de la noi din țară au un singur copil.
-E o decizie de moment. Nu știm dacă nu va apărea încă unul pe viitor. Vrem să-i oferim ce-i mai bun unui copil.
-Acuma depinde… Faci copii, dar să ai și cu ce să-i crești.
Pierderea a 4 milioane de cetățeni în ultimii 30 de ani are deja efecte negative în câmpul muncii. Există un deficit de angajați, iar cele mai afectate domenii sunt HoReCa și construcțiile. Problemele nu se opresc aici.
Emilian Duca – economist: Sistemul de pensii e finanțat din contribuțiile celor care lucrează în acest moment. În condițiile în care avem o paritate între persoanele active care plătesc și numărul de pensionari, acest procent nu permite creșteri ale pensiilor.
România este țara unde 10 salariați susțin 9 pensionari. Ideal și sustenabil ar fi ca raportul să fie de 4 lucrători activi la un singur pensionar. Dacă acest scenariu nu va deveni realitate, în 2030, bugetul nostru de pensii nu va mai putea susține plățile către seniori.
