Judedecătorii Curții de Apel Iași au suspendat, în primă instanță, o decizie a Fiscului prin care o firmă de transport persoane din Iași a fost obligată să achite aproximativ 15 milioane de lei (10,5 milioane de lei plăți necuvenite și 4,5 milioane de lei dobânzi și penalități).
Totul a început în urma unui control al Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi – Activitatea de Inspecţie Economico – Financiară. Inspectorii ANAF au descoperit că în perioada 2015 – 2019, firma de transport din Iași a încasat necuvenit, de la Ministerul Transporturilor, sub formă de subvenții, pentru transportul pensionarilor, suma de 10,5 milioane de lei.
În urma controlului, ANAF a emis o decizie de impunere care oblige firma de transport să achite cei 10,5 milioane de lei încasați necuvenit plus dobânzi și penalități de aproximativ 4,5 milioane lei.
În urma deciziei de impunere emise de ANAF firma de transport a deschis două procese. Unul prin care cere anularea actului administrative emis de ANAF și altul de suspendare a documentului emis de Fisc până la judecarea procesului pe fond.
În procesul de suspendare a plății dispuse de Fisc, firma a arătat că „utilizatori ai fondurilor publice acordate în baza Legii nr. 147/2000, Legii nr. 44/1994 şi Legii nr. 448/2006 sunt persoanele fizice beneficiare ale facilităţilor de transport subvenţionat, aceştia fiind destinatarii subvenţiilor a căror contravaloare este încorporată în taloanele speciale de călătorie acordate gratuit de către stat”.
„Agenţii economici care prestează servicii de transport public rutier nu au calitatea de părţi în raporturile administrative menţionate anterior, singura obligaţie legală a acestora – derivată dintr-un alt raport juridic (cel născut ca urmare a acordării licenţei de transport rutier de persoane) – constând în a transporta această categorie de beneficiari”.
„Faptul că operatorul de transport recuperează contravaloarea prestaţiei efectuate în beneficiul categoriilor sociale anterior – menţionate de la Ministerul Transporturilor nu îl transformă pe acesta într-un beneficiar al vreunei facilităţi acordate din fonduri publice. (…) Nefiind beneficiara unor sume acordate de la bugetul de stat „pentru subvenţionarea unor produse sau susţinerea unor activităţi”, reclamanta nu face parte din categoria persoanelor cu privire la care pârâta poate desfăşura activităţi de inspecţie economico – financiară”, se mai arată în apărarea firmei din instanță.
Compania obligată de ANAF să restituie peste 10 milioane de lei s-a mai apărat spunând că decontul transporturilor pentru pensionari nu se face de către ANAF, ci de către Ministerul Transporturilor.
„Autoritatea (Ministerul Transporturilor), după verificarea deconturilor, până la data de 20 a lunii în care au fost primite, va întocmi documentaţia pentru solicitarea şi obţinerea vizei controlorului delegat al Ministerului Finanţelor Publice, în vederea deschiderii creditelor bugetare aferente.
Dacă sunt identificate în borderouri greşeli, acestea sunt respinse la decontare, operatorul fiind încunoştinţat despre viciul documentului justificativ.
În ceea ce priveşte strict transportatorul, realitatea, oportunitatea şi corectitudinea datelor înscrise în borderourile prezentate spre decontare sunt deja verificate de către Direcţia generală economică şi buget din cadrul Ministerului Transportului, Ia momentul primirii borderoului. Abia apoi, după aprobarea finanţării şi primirii creditelor bugetare de la Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia generală economică şi buget din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va efectua viramente către operatorii de transport feroviar, rutier sau naval, cu încadrarea în limitele aprobate pentru această destinaţie prin bugetul de stat al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului”, a mai arătat societatea de transport, în proces.
Compania a mai susținut că „verificarea săptămânală exclude posibilitatea operatorului de a dubla cupoanele folosindu-le în mai multe decontări, cât si imposibilitatea acestuia de a depune la Ministerul Transporturilor borderourile centralizatoare în care să fie alte date de identificare decât cele ce au fost raportate deja.
„Prezentarea cupoanelor de către operator, după ce acestea au fost folosite de către beneficiari la momentul îmbarcării, după legitimarea acestora, face dovada realităţii transportului, neefectuarea unei astfel de solicitări putând avea consecinţe nefavorabile operatorului de transport, acesta fiind obligat la transportul solicitanţilor, neavând facultatea de a refuza transportul lor”, se mai arată în cererea de chemare în judecată.
