Cât costă reconstituirea vechimii în muncă dacă datele nu se regăsesc în arhiva electronică?

0
95
angajat concediat ilegal

De multă vreme deja, angajați și foști angajați reclamă costurile însemnate cerute de firmele autorizate pentru eliberarea de documente din arhivă, documente care le sunt necesare acestora dintâi să se pensioneze. Condiționarea aceasta a fost criticată inclusiv la Curtea Constituțională. Acum, în Parlament, avem o propunere legislativă prin care se dorește limitarea acestor tarife și care ar putea fi adoptată chiar toamna asta, după ce a primit raport favorabil la finalul lunii trecute, înainte ca parlamentarii să intre în vacanță. În realitate, dacă prevederile legii ar fi fost respectate la timpul potrivit, cei care se plâng de tarifele mari nu ar fi trebuit nici să stea să caute arhivatorii, nici să achite contravaloarea serviciilor cerute de ei pentru a-și obține dreptul la pensie așa cum li se cuvine.

Dovada vechimii în muncă, potrivit art. 159 alin (1) din Legea 263/2010, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, inclusiv pentru vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv pentru perioadele realizate în condiții speciale și condiții deosebite de muncă.

Pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și momentul intrării în vigoare a Legii 263/2010, conform art. 159 alin (2), dovada stagiului de cotizare, realizat în sistemul public de pensii, se face cu adeverința eliberată de casele teritoriale de pensii pe baza declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, a declarației individuale de asigurare, a declarației nominale de asigurare sau a contractului de asigurare socială, după caz.

Alin (11) al art. 159 din Legea 263/2010 prevede și situațiile excepționale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condițiile legii, când angajatorii au încetat activitatea și/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată, caz în care perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 poate fi valorificată pe baza informațiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă, existente în arhiva electronică, dacă informațiile introduse în baza de date, în cadrul activității de preluare din carnetele de muncă, sunt identice cu cele din carnetele de muncă scanate. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă, cât și carnetele de muncă scanate.

Această situație se referă la situațiile intervenite ulterior creării arhivei electronice.

Practic, potrivit dispozițiilor HG 1768/2005, casele teritoriale de pensii au intrat în posesia carnetelor de muncă și a altor documente complementare necesare dovedirii stagiului de cotizare și au preluat aceste date.

Altfel spus, dacă dispozițiile legale ar fi fost respectate întocmai, în sensul că instituțiile s-ar fi asigurat că toți cei care aveau obligația de a preda aceste documente și-au îndeplinit obligația, iar în caz contrar s-ar fi intervenit, inclusiv prin aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 11 alin (1) din HG 1768/2005, salariații sau foștii salariați nu s-ar fi aflat în situația în care sunt obligați să identifice deținătorii arhivei și să achite contravaloarea acestor servicii.

În același timp, Legea 263/2010 prevede: „Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a stagiului de cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe și comisioane”, iar art. 29 alin (3) din Legea 16/1996, cel care condiționează eliberarea documentelor din arhivă de plata unor tarife în cazul operatorilor economici autorizați, a fost atacat la Curtea Constituțională, excepția fiind respinsă prin Decizia 24/2018.

Potrivit Avizului din 2014 emis de Arhivele Naționale, acesta fiind ultimul identificat la data redactării articolului, limitele maxime ale tarifelor sunt:

  1. Eliberare document original, proprietatea solicitantului, existent în arhivă (cărți de muncă, acte de stare civilă, certificate, diplome, acte de școlarizare, etc.) – 30 de lei
  2. Eliberare certificate sporuri:
    1. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de 1-5 ani – 125 de lei
    2. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de 6-10 ani – 175 de lei
    3. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de peste 10 ani – 225 de lei
  3. Eliberare certificate grupă de muncă:
    1. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de 1-5 ani – 80 lei
    2. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de 6-10 ani – 120 lei
    3. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de peste 10 ani – 160 de lei
  4. Eliberare certificate venituri (reconstituire carte muncă):
    1. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de 1-5 ani – 140 lei
    2. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de 6-10 ani – 230 lei
    3. pentru solicitări ce privesc cercetarea pe o perioadă de peste 10 ani – 300 lei
  5. Activitatea de cercetare pentru eliberarea de copii și extrase de pe documentele deținute, altele decât certificate – 8 lei/pagină
  6. Activitatea de eliberare copii, extrase de pe documente (xerografiere sau imprimare), altele decât certificatele – 2 lei/pagină

Suplimentar, potrivit informațiilor prezentate pe paginile web ale operatorilor economici autorizați prestatori de servicii arhivistice, pot fi solicitate și alte tarife pentru transmiterea prin poștă/curier a documentelor sau chiar taxe de urgență.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments