Exodul medicilor de familie și pacienții nimănui

România a pierdut aproape 3.000 de medici de familie în ultimii 20 de ani, acum, numărul acestora a ajuns la 9.700, iar cei mai mulți au peste 50 de ani, unii dintre aceștia fiind peste vârsta de pensionare. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie București-Ilfov, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce înseamnă să fii  medic de familie în România anului 2022, cu subfinanțare, multă birocrație și condiții de muncă departe de ceea ce înseamnă asistența medicală primară în alte state europene.

Dr. Sandra Alexiu spulberă și miturile cu privire la salariile și la finanțarea cabinetelor medicilor de familie, care nefiind bugetari, nu intră în grila de salarizare normală a unui medic din sistemul de stat. Medicul spune că volumul foarte mare de muncă, coroborat cu lipsa finanțării necesare, nu fac decât să-i îndepărteze pe medicii tineri să aleagă ca specializare medicina de familie.

„Ar mai trebui spuse unele lucruri pe care presa și populație nu le știu, cu privire la finanțarea noastră. Mai exact, când se spune că au mărit salariile din sistemul sanitar, pacienții consideră că suntem la grămadă, dar ar trebui să știe că nici medicii de familie și nici medicii din ambulatoriu nu sunt bugetari. Noi nu intrăm în aceste măriri despre care se discută.

Finanțarea noastră este foarte proastă și ați văzut că tot vorbim despre creșterea finanțării, pentru că sunt foarte puține fonduri, comparativ cu ce se întâmplă în restul țărilor europene și comparativ cu ce se întâmplă în sistemul bugetar. Asta și duce la un dezechilibru, fiind unul dintre motivele pentru care nu prea mai vin medicii tineri în asistența primară. Asta deoarece ajung să aibă, ca rezidenți de medicină de familie, salarii mai mari decât banii cu care rămân când devin specialiști și titulari de cabinete, pentru că rezidenți sunt plătiți de la buget.

În momentul când vin în cabinete și încep să-și facă listele de pacienți, chiar și medici care au liste mari de pacienți, nu reușesc să ajungă la echivalentul în bani al salariului unui rezident. Este unul dintre lucrurile pe care vreau să le lămuresc, pentru că circulă niște mituri că medicii de familie câștigă foarte mult. Sunt puse pe site-urile Caselor facturile noastre, dar factura reprezintă activitatea cabinetului și implicit finanțele cabinetului prin care susții o întreagă firmă. Noi ne plătim contabilii, asistenții, femeile de serviciu. Noi cumpărăm tot ce avem în cabinete din acești bani care sunt puși pe factură”, a explicat preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie București-Ilfov.

Sandra Alexiu susține că medicii de familie nu ar trebui să fie tratați de autoritățile din domeniul sănătății ca ”oameni buni la toate”, accentul ar trebui să fie pus pe partea medicală, nicidecum pe cea administrativă și pe distribuție.

„Pentru că suntem atât de bine distribuiți în teritoriu, se consideră că, prin noi, se poate ajunge la oamenii din zonele cele mai îndepărtate cu informația medicală. Problema este că ar trebui să se meargă doar pe partea medicală, nu și partea administrativă. Pregătirea noastră este de medici, nu de administratori și distribuitori. Oamenilor din teritoriu trebuie să le asiguri asistență medicală, nu să pui oameni instruiți, medici, asistente, specializați pe niște domenii, să distribuie cartoane, pastile sau să facă alte munci pentru care nu sunt nici pregătiți, nici calificați”, a mai spus Sandra Alexiu.

„Am ajuns la 9.700 de medici de familie. Un sfert sunt peste vârsta de pensionare”

Preşedintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov atrage atenția că România se confruntă în prezent – când contextul medical, dar și cel extern nu sunt deloc favorabile – cu o criză a medicilor de familie, al căror număr a scăzut la aproximativ 9.700, după ce aproape 3.000 au plecat în străinătate.

„Ca să aveți o imagine, când am intrat în reformă, în 1999, aveam în România peste 12.500 de medici de familie. La ora actuală, suntem peste 9700. Ce lipsește de aici sunt peste o sută morți în pandemie. Restul sunt prin alte părți ale lumii, marea majoritate în Franța, Marea Britanie, Germania, câțiva prin Elveția și Spania. Toți sunt luați de aici acolo datorită intervențiilor comunităților locale care au înțeles, spre deosebire de comunitățile locale din România, rurale, mai ales, că au nevoie de medici și ce trebuie să facă pentru asta”, a spus dr. Sandra Alexiu.

Cei mai mulți medici de familie rămași în țară au peste 50 de ani, situație care arată interesul scăzut al absolvenților pentru medicina de familie.

”Cifrele au ajuns în jur de 9.700 de medici de familie în România. Dintre acești medici despre care discutăm, un sfert sunt mult peste vârsta legală de pensionare. Fiind unități private, le este permis să rămână în cabinete, pe de-o parte din cauza lipsei de personal, pe de altă parte, pentru că, fiind persoane fizice autorizate, nu pot fi zvârlite peste drum, ele își pot continua activitatea legal.

Jumătate din acest număr sunt decreței, cum sunt eu, pentru că am fost foarte mult în aceste generații de 1967-’68-’69, ceea ce face ca media în medicina de familie să fie 54-56. Un sfert sunt medici care sunt sub 50 de ani și vă asigur că sunt undeva între 30 și 50, nu sunt mai tineri, pentru că facultatea are șase ani, rezidențiatul are patru”, susține medicul Sandra Alexiu.

„Pacienții mei au interpretat că Ministerul știe ceva și nu ne spune. Așa a început o «furtună»”

Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie a vorbit și despre subiectul pastilelor cu iod care, după anunțul ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, a stârnit o ”furtună” la poarta farmaciilor. Medicul Sandra Alexiu a explicat că pastile nu vor fi distribuite de medicii de familie, așa cum se vorbise într-o prima fază, existând un alt circuit, creat deja de Ministerul Sănătății.

„Ministerul Sănătății a găsit soluția ca medicii să elibereze rețetele și pacienții să meargă la farmacii, de unde să-și primească aceste pastile, cu informațiile necesare de distribuție.