Actualele Legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să fie înlocuite, iar un prim pas în acest sens s-a realizat astăzi, la Guvern, care a dat undă verde pentru ca trei proiecte de lege să meargă în Parlament.
În iunie au fost republicate la Ministerul Justiției (MJ) trei proiecte de lege care ar urma, printre altele, să pună în acord cu Constituția și cu recomandări făcute la nivel european, prevederile actuale ale celor trei legi acum în vigoare. Forma inițială a acestor proiecte de lege a fost pusă în dezbatere publică în 2020, însă activitatea de definitivare a acestora a fost reluată abia la începutul acestui an. Chiar și față de ce a fost repus în dezbatere în iunie există modificări, conform documentelor publicate la Secretariatul General al Guvernului și pe care le-a analizat Guvernul azi.
Termenul asumat, prin calendarul din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru intrarea în vigoare a acestor noi legi este trimestrul al doilea din 2023. Proiectele aflate pe masa Guvernului astăzi pot fi consultate aici, aici și aici. Acum că au trecut de Guvern, acestea vor intra în dezbatere și vor fi supuse votului în Parlament, unde proiectele vor putea cunoaște alte modificări.
Câteva aspecte menționate de ministrul justiției în ședința de azi a Guvernului:
„Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, ci decantate din discuțiile pe care le-am avut cu judecătorii și procurorii, cu reprezentanții lor, cu societatea civilă, și anume, în primul rând, independența Justiției, independența judecătorilor și a procurorilor în cadrul competențelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere.
Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar în ultimii ani, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătățit, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror, ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăreia dintre aceste profesii (…)
Apoi, aș exemplifica faptul că, dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în Magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen. Există o singură excepție, cu privire la magistrații pensionați, care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal. Deci, o excepție foarte limitată. Regula va fi intrarea magistratură cu examen și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care, în ultimii ani, au avut un efect, după părerea noastră, a Ministerului Justiției, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii, nedorit asupra calității actului de Justiție.
Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecția Judiciară și am întărit rolul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procuror de rang înalt, în cadrul comisiei care urmează să funcționeze la Ministerul Justiției în acest scop (…) aș vrea să afirm cu textele în față, pe masă, că în niciun articol din aceste trei legi, niciun alineat, nicio interpretare, nicio nuanță nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește neștirbit art. 147, alin. 4 din Constituția României. Deciziile Curții Constituționale, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate și se produc efecte numai pentru viitor. Deci, repet – nicio atingere nu s-a adus acestui articol. Toate deciziile Curții Constituționale sunt și rămân obligatorii așa cum le stabilește Constituția, după cum spuneam. Există un întreg capitol consacrat răspunderii disciplinare, iar orice judecător, ca şi procuror, este ținut de respectarea acestui principiu. Există texte care stabilesc răspunderi în caz de încălcare nu numai a deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi a prevederilor obligatorii ale legilor, a altor izvoare de drept obligatorii. Aș cita aici cu precizie art.272, alin. 1, lit. s, care, în coroborare cu art. 273, care trimite precis la jurisprudența în materie, stabilește obligații clare pentru magistrați”.
O nouă lege pentru statutul magistraților
Ministerul Justiției propune o lege nouă pentru magistrați, prin care va implementa numeroase decizii pronunțate de Curtea Constituțională a României, recomandări făcute de organisme europene, dar și chestiunea atacării în justiție a actului de revocare din funcție, pentru care România a fost criticată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul fostului procuror general Kövesi.
Noua lege va cuprinde aspecte esenţiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele şi probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe, precum și condițiile transferului judecătorilor, condițiile încetării detașării.
Vor fi eliminate modalitățile alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepția magistraților pensionați care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărul mare de posturi vacante.
Va fi reglementată, în mod expres, posibilitatea procurorului revocat din funcția de conducere de rang înalt de a ataca decretul Președintelui României de revocare din funcție la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere; ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere de rang înalt, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Sunt avute în vedere, printre altele: stabilirea duratei minime a stagiilor de practică care trebuie efectuate de către auditorii de justiţie, lărgirea competenței judecătorilor stagiari, crearea cadrului legal de a opta la înscrierea examenului de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru două specializări, clarificarea răspunderii magistraților, redefinirea abaterii disciplinare, instituirea de criterii pentru reținerea gravei neglijențe ș.a.
Practic, vorbim de completări și clarificări pe aspectele conținute de legea actuală, dar și de revenirea la unele aspecte existente anterior anului 2018.
O nouă lege pentru organizarea judiciară
Și actuala Lege 304/2004 ar urma să fie înlocuită: se clarifică auditarea externă pentru sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor; asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, realizarea actului managerial fiind în responsabilitatea conducătorilor instituțiilor judiciare; o nouă componență a colegiilor de conducere din cadrul instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea; de asemenea, atunci când există un volum ridicat de activitate la nivelul unei secții care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al instanței va putea dispune temporar participarea în complet a unor judecători de la alte secții decât cea penală ș.a.
Și CSM-ul va avea o nouă lege
Și Legea 317/2004 va fi înlocuită. Proiectul de lege aflat azi la Guvern extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, prin revenirea parțială la sistemul existent anterior intervențiilor legislative operate în anul 2018. Conform proiectului, acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar sau de președintele ICCJ. Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Noii titulari nu dobândesc putere de decizie cu privire la sancționarea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare revenindu-i CSM.
Nu lipsesc criticile magistraților nici de această dată
Când au fost respuse în dezbatere cele trei proiecte, asociațiile de magistrați din România au formulat diverse observații pe seama acestora. De pildă, Forumul Judecătorilor din România susținea, în iunie, că cele trei proiecte au păstrat multe din modificările aduse legilor justiției în anul 2018, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora, iar expunerile de motive nu oferă nicio justificare pentru asta. De asemenea, mai spun judecătorii, nici pentru omisiunile, nici pentru noutățile din aceste proiecte nu se justifică intenția legiuitorului ori dacă ea corespunde cu nevoile sistemului judiciar.
Cu toate acestea, în ședința de Guvern în care au primit undă verde cele trei proiecte s-a subliniat de către ministrul justiției că dialog și dezbatere chiar a existat. „Ce am încercat noi prin aceste proiecte, dincolo de aspectul tehnic, a fost să ajungem într-un punct de echilibru între viziunile care domină, la ora aceasta, magistratura română. Nu aș vrea să etichetez eu aceste viziuni, ambele au argumentele lor în privința diferitelor instituții, dar noi am considerat că ideal este să ajungem într-un punct de echilibru, pentru că ceea ce ne dorim prin aceste proiecte este să reconciliem o serie de puncte de vedere divergente din magistratură, să închidem falii care au existat în ultimii ani, uneori acut, în dezbaterea din cadrul CSM și din magistratură sau dintre magistratură și societate, în special legat de răspunderea magistraților, dar nu numai, şi să construim pe această bază”, a declarat Cătălin Predoiu.
