După 30 și ceva de ani, apar noi dovezi incontestabile ale biruinței Securității asupra unor sus-puși clerici, scriitori sau politicieni ai Iașului de azi. Colaborarea acestora cu Securitatea este o realitate demonstrată de sutele de note informative aflate în arhiva CNSAS. Unul dintre turnătorii descoperiți recent este arhimandrit, stareţ al mănăstirilor Neamţ și Bistrița și exarh al Arhiepiscopiei Iașilor. Pe lângă acesta au mai fost devoalați alți câțiva stareți ai unor mănăstiri importante din Moldova. În ce-I privește pe ceilalți turnători la Securitate, dovediți de CNSAS, acești au continuat să își păstreze privilegiile, inclusiv cele obținute prin impostură, ca participanți la Revoluția de la Iași.
Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) a continuat să scoată la lumină noi nume ale celor care au dat sfânta taină a confesiunii pe note informative la Securitate. Unul dintre turnătorii BOR, arhimandrit, stareţ al mănăstirilor Neamţ și Bistrița și exarh al Arhiepiscopiei Iașilor,a fost identificat recent după numele conspirativ „Gherasim Ioan“. După 1989 a scris chiar și o carte despre viața religioasă în regimul comunist și tentațiile vremurilor. În cunoștință de cauză.
Alți duhovnici, preoți sau stareți care apar în dosarele recente ale CNSAS sunt, după numele conspirative, „Iulian“ – stareț la mănăstirea Sihăstria, „Vasilica“ – stareță la Văratec, „Bona“ – maică la Văratec sau „Codrin“ – duhovnic la mănăstirea Sihăstria.
Aceștia li se adaugă unor înalți prelați ai BOR, dovediți, de asemenea, că au fost turnători ai Securității, cum este cazul lui Pimen Zainea, fost Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Pimen a fost folosit de Securitate ca informator sub pseudonimul Sidorovici între 1975 – 1977, oferind detalii despre străinii care veneau la mănăstire. Din documentele CNSAS rezultă că a colaborat și înainte de această perioadă, atât prin note verbale, cât și scrise. În aceeași perioadă lucrează și pentru spionajul lui Ceaușescu, fiind pregătit special pentru misiunile externe pe care le-a primit înainte de 1980, după cum rezultă din cele două dosare trimise de Serviciul de Informații Externe la CNSAS. I se dă numele de cod ”Petru” și este trimis în Germania de Vest, în Canada și în Israel.
În lista turnătorilor ieșeni poate fi menționat și preotul Vladimir Petercă, aflat timp de aproape 20 de ani, la vârful Episcopiei Catolice din Iaşi. Petercă este primul cleric catolic dovedit drept colaborator al Securităţii de către CNSAS, acesta fiind unul dintre clericii de vază ai cultului, fost rector, timp de 11 ani, al Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfânta Tereza” din Bucureşti. A semnat pactul de colaborare în 1971, iar meritele dovedite prin rapoartele dese, întocmite de multe ori peste aşteptările Securităţii, l-au propulsat la Vatican, unde a plecat să-şi aprofundeze studiile începând cu 1973. Petercă a semnat rapoartele sub numele conspirative „Preda” şi „Radu”.
Turnători și revolutionari cu privilegii intacte
Pe partea laică, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a divulgat mai multe nume ale unor foști informatori ai Securității. Ultimul ieșean descoperit ca informator al fostei poliții politice comuniste este scriitorul ieşean Valentin Talpalaru, angajat al Muzeului Literaturii Române din Iaşi. Acesta a fost descoperit din întâmplare, după ce a fost verificat în calitate de deţinător al unui certificat de Revoluţionar primit pentru meritele de la evenimentele din decembrie 1989.
Potrivit CNSAS, Talpalau a fost recrutat în 1977, la Botoşani, pentru supravegherea informativă a membrilor cenaclului literar Mihai Eminescu. A semnat angajament cu numele conspirativ Tudor. În decursul colaborării cu Securitatea, l-a pârât pe un anume N.G. pentru că era un „tip suspect datorită anturajului şi unor păreri pe care şi le exprimă în special cu privire la realizările din ţara noastră”. O profesoară a fost pârâtâ pentru că avea relaţii prin corespondenţă cu Biblioteca franceză, o alta pentru că avea relaţii cu străini. Ţintă a fost şi S.S., baterist la orchestra restaurantului Mioriţa, care îi povestise că vara merge la mare şi îşi face cunoştinţe printre turiştii străini.
Pentru faptul că prin acțiunile sale, Talpalaru a periclitat libertatea și viața privată a unor persoane, dar și în litera legii, scriitorul ieșean ar fi trebuit să își piardă calitatea și indemnizaţia de revolutionar, precum și dreptul de a deține funcţii de conducere în instituții publice. Ei bine, Talpalaru continuă să se bucure de postul de muzeograf șef la Bojdeuca Ion Creangă, cu beneficiile ce decurg din acest post, cât și de indemnizația de revolutionar și bunurile imobile dobândite prin prisma acestei calități, printre care amintim un spațiu comercial în strada Păcurari nr. 20, de pe urma căruia câștigă lunar, din închiriere, 700 de euro.
Un alt caz celebru este al fostului consilier local, Mitică Ungueanu, individ care are la activ două condamnări pentru înşelăciune și un dosar la CNSAS, prin care acesta a fost declarat colaborator al Securităţii, sub numele conspirativ Alexandrescu. Recrutat în 1987, el i-ar fi turnat pe cei care aveau de gând să fugă din ţară. Ungureanu căuta informaţii cu predilecţie în cârciumile din zona centrală a Iaşiului. Și acest infractor deține calitatea de revolutionar și continuă să sfideze legea acestei țări, deoarece calitatea dovedită de informator nu a reușit să îl decadă din drepturile conferite prin legea care favorizează revoluționari.
