Comisia Europeană spune că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să adere la Spațiul Schengen. Decizia ar putea fi luată luna viitoare, deși încă nu e clar ce va face Olanda. Regatul Țărilor de Jos e reticent față de intrarea celor trei țări în zona europeană de liberă circulație. În plus, social-democrații suedezi care susțin din Parlament Guvernul minoritar se opun extinderii Spațiului Schengen.
Alexandru Muraru spune că ”anunțul Comisiei e foarte important, dar nu este decisiv. Sigur că în sine, această așteptare și această febră până pe 8 decembrie este într-un fel stânjenitoare pentru un stat membru al UE de peste 15 ani. În continuare, suntem optimiști în privința aderării la Spațiul Schengen și îndeplinirii acestui obiectiv, dar în același timp, trebuie să vă spun că există o anumită zonă de prudență în evaluarea noastră și în așteptările noastre”.
Critici pentru PSD, în contextul Schengen
Deputatul liberal critică PSD în contextul Schengen: ”Politic, acesta este un mare obiectiv al PNL și al președintelui Iohannis. Spun PNL, deși suntem într-o largă coaliție guvernamentală, pentru că PNL este partidul care a militat cel mai vocal și cel mai eficient, ca să nu spun că și ideologic, în această ecuație, indiferent că am fost la putere sau în opoziție. Tot PNL a fost partidul care a condus România la momentul aderării la UE. Tot aici trebuie să spunem că multe dintre amânările pe Schengen au fost produse de unii care acum par că au înțeles ce vrea Europa de la noi. Nu vreau să aduc în discuție momentul din 2017 și guvernările PSD din perioada 2017-2019, dar până PNL nu a venit la guvernare în noiembrie 2019, nu cred că mai credea cineva în Schengen. Or la trei ani distanță de la acest moment, cred că avem foarte mari șanse. Și din punctul acesta de vedere, în cercetările noastre, ale PNL, asocierea aceasta cu Schengen și cu acest potențial succes ar putea fi, dacă acest lucru devine o realitate, o bună parte a discursului nostru politic și electoral în anii care vin”.
Reporter: V-ați referit la perioada în care PSD era la guvernare, în epoca Dragnea, când modificarea legilor justiției a îndepărtat România de Spațiul Schengen, după cum spuneați.
Alexandru Muraru: Absolut.
Reporter: Dar probleme cu legile justiției sunt și acum, pentru că ele au fost adoptate de Parlament și promulgate apoi de președintele Iohannis, fără a aștepta opinia Comisiei de la Veneția, așa cum v-a recomandat de altfel comisarul european pentru Justiție. Și atunci, nu suntem în același punct?
Alexandru Muraru: Nu, nu suntem deloc în același punct și vă spun de ce, pentru că eu leg și nu doar eu, ci și CE și oficialii europeni leagă calendarul aderării la Schengen de ridicarea MCV. Or MCV era în mod automat condiționat de adoptarea legilor justiției.
Reporter: Dar nu în orice formă.
Alexandru Muraru: Sigur că ele pot să sufere modificări, dar era esențial ca aceste legi să fie promulgate, pentru că altfel, în acest calendar de până la 8 decembrie noi nu ne mai încadram practic cu adoptarea legilor justiției și cu promulgarea lor până la 8 decembrie. Practic, dacă răspunsul Comisiei de la Veneția va veni și cel mai probabil va veni după data de 8 decembrie, noi nu am fi făcut un pas esențial în ridicarea MCV și totodată un pas fundamental în calendarul pentru Schengen. Nu mă ascund absolut deloc și cred că dacă sunt onești și partenerii noștri actuali de guvernare, cei de la PSD, ar trebui să recunoască că amânarea noastră de a intra în Spațiul Schengen a fost determinată, a fost generată de ceea ce au făcut ei în acei ani absolut catastrofali pentru România, care au însemnat guvernările din perioada 2017-2019.
Aderarea la Schengen. CE e de acord, state membre se opun. Ce urmează?
Schengen|Care e cel mai rău scenariu pentru România? ”Sper că se merge pe bună credință”
Reporter: E vehiculat, mai nou, un scenariu în care România și Bulgaria vor fi decuplate în dosarul Schengen. În plus, o parte a presei scrie despre posibila introducere a unui mecanism de tipul MCV. Cum vi se par aceste scenarii?
Alexandru Muraru: Obiectivul fundamental al României este acela de a adera la Spațiul Schengen. Sigur că România nu mai poate fi tratată ca o țară de rangul doi, acest tratament discriminatoriu este absolut inadmisibil, pentru că gândiți-vă când s-a dat pentru prima dată votul pentru Schengen, s-a dat în 2010 și apoi au intervenit cu recomandările de rigoare de a intra în Spațiul Schengen din partea Comisiei și apoi au intervenit tot timpul condiționalități și probleme interne și ale noastre, dar și o poziționare extrem de ipocrită a unor state membre, care erau în diverse momente electorale, cum este Olanda în momentul de față.