Studiul „Oraşe fericite” a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.
Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esenţiale ale vieţii tinerilor:
- cât de fericiţi sunt;
- care este gradul de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care trăiesc;
- care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite.Sondajul a mai avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei şi a modului în care oraşele au contribuit la starea lor de spirit:
- pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69;
- în medie, tinerii respondenţi punctează nivelul de fericire din oraşele lor cu 5.99/10; gradul de siguranţă resimţit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6.25/10;
- nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iaşi, cel mai redus în Constanţa;
- Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat şi unit oraş, iar Iaşi e perceput ca fiind cel mai accesibil;
- 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic;
- 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului lor.
Posibilitatea achiziţionării propriei locuinţe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacţie resimţit de tineri.
Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obţine o locuinţă potrivită nevoilor lor:
- majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiesc împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forţat, negăsind alte soluţii locative sustenabile, vârsta medie la care aceştia părăsec locuinţa părintească fiind de 27,9 ani;
- 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa conform datelor Eurostat din anul 2020, aceştia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv «Povara Costului Locuirii»;
- 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene;
- 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei, raportat la 6,5% media Uniunii Europene;
- Costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în Bucureşti sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.
„În timp ce 96% din populaţia Românei trăieşte în locuinţe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuinţe disponibile la preţuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deţine propria casă este întârziată de lipsa diversităţii opţiunilor. Locuinţa reprezintă unul dintre factorii determinanţi pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menţionez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea oraşului în care să locuiască. Stabilitatea şi siguranţa reprezintă nu doar dorinţe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate”, a declarat Gabriel Carnariu, preşedintele Consiliului Tineretului din România, citat de Mediafax.
