Farurile mașinii rupeau întunericul de pe dealurile podgoriei Tăuni, gradele arătate pe ecranul telefonului erau cu mult sub zero, iar undeva în zare se vedeau niște focuri mari.
Cu cât te apropiai de vârful dealului, cu atât mai mult, prin întuneric, puteai observa sute de oameni îmbrăcați în haine groase și cu găleți în mână, care urcau și ei. Coborârea din mașină te trezește rapid la realitate: -8 grade afară la ora 6.40. Așa a început ziua de cules a „strugurilor de gheață”, la viile de la Tăuni, în apropierea cramei Jidvei.
Este vorba despre o zi specială, o zi pe care oenologii cramei Jidvei o așteaptă, o „pândesc”. Este ziua în care se pot recolta strugurii din care se produce „vinul de gheață”, cunoscut sub denumirea de „eiswein”, „ice wine”, „vinul de liturghie” sau „vinul papal”. Un vin care se produce din strugurii care au trecut prin primul îngheț al iernii.
Întâlnirea la focuri Cei care culeg strugurii înghetați știu exact ce au de făcut. Înainte de a se crăpa de ziuă, toată lumea se întâlnește la focurile imense, aprinse din loc în loc în vie. Se știu între ei, se cunosc, sunt vecini de pe satele din jurul Jidveiului. Printre glume, povești de dimineață, o gură de cafea dintr-o sticlă de plastic și o țigară aprinsă cu greu din cauza vântului, culegătorii se pregătesc de cules.
Au în față o dimineață lungă și geroasă. Se fac liste, se împart pe sectoare și așteaptă răsăritul. Răsărit care miercuri, 14 decembrie, s-a lăsat așteptat. În jurul orei 7.20, fără foc, sutele de muncitori prezenți se puteau distinge între ei, după ce soarele a apărut pe cer. La un semn, fiecare dintre ei își ridică găleata de jos, își scoate foarfecii din buzunar și pornește către rândurile de struguri înghețati. Cum se culeg strugurii de gheață Sutele de oameni au plecat în șir către cele 11 hectare de vie. După ce s-au poziționat la un capăt de rând, au început să culeagă. Este nevoie de o tehnică învățată în timp, tehnică pe care una dintre cele mai vechi culegătoare o explică. Trebuie să știi cum să prinzi strugurele, deoarece, dacă nu ești atent, din cauza faptului că este înghețat, boabele se pot rupe cu ușurință de pe ciorchine și pot să cadă.
Totul a intrat în reflex, culeg, vorbesc, discută despre viață. Parte din ei culeg în viile de la Jidvei de mulți ani, foarte mulți. Este o meserie grea, dar câștigă destul de bine, explică unii muncitori. Nepalezi, culegători de vie la Jidvei La un moment dat, printre discuțiile culegătorilor auzim câteva cuvinte într-o altă limbă. Un muncitor strigă către un alt muncitor să îi aducă o găleată, iar asta deducem din acțiunea care a avut loc, deoarece cei doi vorbeau în nepaleză.
Îmbrăcați gros, într-o parte a podgoriei, peste 40 de nepalezi culegeau de zor la strugurii înghețați.
Lucrează bine, lucrează curat și rapid, explică unul dintre ingineri. Este pentru prima dată când culeg struguri înghețați. Sunt de opt luni în România, de când lucrează pentru Jidvei. Este destul de frig pentru ei, ne explică unul dintre nepalezi.
Sunt departe de casă și formează o comunitate. Cei din companie spun că sunt foarte liniștiți, lucrează, se întorc la cazare, iar toți banii, cum îi primesc, îi trimit imediat către familie. La nici jumătate de oră de la startul culesului de struguri, rând pe rând, culegătorii, români și străini, încep să ducă gălețile cu struguri către camioane. Trebuie să se miște rapid, deoarece boabele de struguri nu trebuie să se dezghețe. Fiecare își știe treaba și partea pe care o are de făcut în timpul culesului. Undeva, în mijlocul viilor, un muncitor descarcă într-o remorcă fiecare găleată de struguri pe care o primește la mână. Remorca se încarcă rapid și la fel de rapid ia drumul cramei.
