Guvernul a aprobat Codul Urbanismului în ședința din 29 martie, un document care va reglementa întreg domeniul construcțiilor, adunând (și modificând) multiplele acte normative existente (17 la număr) în acest sector. Codul Urbanismului a fost adoptat sub forma unui proiect de lege astfel că va intra în vigoare după ce va fi adoptat de către cele două camere ale Parlamentului și, ulterior, promulgat de șeful statului.
Forma finală a documentului nu a fost încă făcută public de către Guvern, dar mai multe prevederi care sunt de impact au fost mediatizate în cadrul unui comunicat de presă. În primul rând, o autorizație de construire va trebuie emisă de autorități într-un termen de maxim 65 de zile. În prezent, un astfel de proces se poate întinde și pe o perioadă de un an sau chiar doi ani.„Este cel mai important act normativ în construcții din ultimii 20 de ani, care eficientizează și simplifică procesele de avizare, autorizare și monitorizare în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și construcțiilor. Este o lege extrem de așteptată de domeniile de specialitate, și nu numai, care codifică 17 acte normative diferite în vigoare”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Principalele prevederi care fac parte din Codul Urbanismului:
- termenele de avizare a documentațiilor de urbanism și de autorizare a lucrărilor de construire vor fi considerabil reduse, astfel încât să nu se mai ”plimbe” documentațiile de la o instituție la alta. Actul normativ reduce termenul de aprobare a PUG-urilor și PUZ-urilor, precum și termenul de elaborare a studiilor de fezabilitate, și se creează o platformă digitală națională pentru emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor și a autorizațiilor de construire, prin ghișeul unic național al construcțiilor, astfel încât să nu mai existe suprapuneri sau contradicții între bazele de date, strategii de dezvoltare, masterplanuri ale diferitelor instituții, facilitând și simplificând procedurile pentru obiectivele majore de investiții.
- prin Cod, se propune și crearea unui Registru național al clădirilor, un sistem informatic care va conține datele despre toate construcțiile autorizate, indiferent de finanțare – public sau privat, inclusiv date privind riscul seismic al clădirilor.
- în mediul rural, se vor putea construi, doar cu notificarea primăriei, locuințe unifamiliale pentru folosința proprie, cu parter, fără subsol, de 150 mp, pe bază de proiecte proprii, întocmite de specialiști sau proiecte tip puse la dispoziție de autoritățile locale. De asemenea, cu notificarea primăriei și fără autorizație de construcție, se vor putea închide balcoanele în blocuri, se vor putea construi garaje, terase acoperite, pergole sau bucătării de vară.
- se introduce o autorizație de regularizare, care impune conformarea construcției la toate normele aplicabile și avizarea corespunzătoare a documentației. În plus, procedura de regularizare este supusă unei taxări mai mari de zece ori decât cea existentă (cea de intrare în legalitate) ceea ce poate conduce la un beneficiu important pentru bugetul local.
- firmele de construcții vor fi certificate, iar cele care nu dovedesc că satisfac cerințele tehnice și administrative necesare nu pot participa la licitațiile la care nu sunt certificate. De exemplu, o firmă care nu are specialiștii necesari pentru certificare de lucrări în domeniul sanitar nu va putea participa la licitații pentru reabilitări sau construire de spitale
- se introduce o taxă de echipare edilitară pentru dezvoltările mari (cu peste 500 de unități locative), care se va plăti către bugetul local, cu destinația clar definită pentru infrastructură edilitară, rutieră, sanitară, educațională.
