Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat instituția, vineri, într-un comunicat de presă, citat de CNN, BBC și The Guardian.Curtea a precizat că președintele rus „este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”. Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.
Moscova a negat acuzațiile de crime de război de când a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus”.
„Doamna Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane”.
Anterior, presa internațională a relatat că Curtea Penală Internațională de la Haga a deschis două cazuri de crime de război legate de invazia rusă în Ucraina și intenționează să solicite mandate de arestare pentru mai multe persoane – numele acestora nu au fost făcute publice.
Curtea intenționează să investigheze răpirea copiilor ucraineni și transportarea lor în Rusia și atacurile asupra infrastructurii pașnice.NOTĂ: Rusia nu recunoaște deciziile Curții Penale Internaționale. Astfel, mandatul de arestare ar putea fi pus în aplicare dacă președintele rus ar intra pe teritoriul unui stat membru CPI.
„În calitate de instituție judiciară, CPI nu dispune de o forță de poliție proprie sau de un organism de aplicare a legii; prin urmare, se bazează pe cooperarea cu țările din întreaga lume pentru sprijin, în special pentru arestări, transferul persoanelor arestate la centrul de detenție al CPI de la Haga, înghețarea bunurilor suspecților și executarea sentințelor”, se arată pe site-ul oficial al Curții Penale Internaționale.
„Curtea colaborează în mod deosebit de strâns cu statul său gazdă, Țările de Jos, în ceea ce privește aspecte practice, cum ar fi construirea noilor clădiri permanente ale Curții, transferul suspecților la Centrul de detenție al CPI, facilitarea înfățișării acestora în fața Curții și multe alte aspecte”, mai menționează CPI.
