Doar 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României cerută de mediul de afaceri, conform unei analize realizată de G4Media și Info Sud-Est pe baza datelor provizorii ale recensământului din 2021.
La Iasi s-ar inregistra schmbari importante intrucat din cele cinci orase: Iasi, Podu Iloaiei, Targu Frumos, Pascani si Harlau, ar ramane doar trei dintre ele. Vizate sunt si comunele care in momentul de fata sunt in numar de 93. Odata cu reorganizara administrativa ar ramane doar 16 dintre ele.
Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
La Iasi exista comune care ar putea deveni orase avand in vedere numarul mare de locuitori.
Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomeşti şi Belceşti ar putea trece la statutul administrativ de oraş, avand in vedere cresterea importanta a numarului de locuitori. Totodată, Paşcaniul nu mai îndeplineşte condiţia de municipiu: minim 40.000 de locuitori, şi teoretic ar trebui retrogradat la simplu “oraş”.
În Botoșani: Bucecea;
În Bacău: Slănic Moldova;
În Suceava: Milișăuți, Solca;
În Galați: Berești;
Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
România a fost supusă unui proces de ”urbanizare” mai mult pe hârtie, începând cu 2004, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, una dintre condițiile de aderare fiind creșterea gradului de urbanizare al țării. Chiar și după urbanizarea cu pixul, România ocupa în continuare, în 2007, ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere: cu un grad de urbanizare de 54,9%, țara noastră era întrecută până și de Bulgaria.
Pe vremea când Camera Deputaților era condusă de Valer Dorneanu și Senatul de Doru Ioan Tărăcilă, Parlamentul a trimis spre promulgare Legea 83, în 5 aprilie 2004. Articolul 1 spunea că ”se aprobă declararea ca oraşe a unor comune” chiar dacă, în realitate, comunele nu arătau deloc asemenea unor orașe.
